Viață

Fiecare al doilea elev din Moldova este analfabet? Sau nu este chiar atât de rău? Ce a arătat testarea PISA

Alina Mihalchina
| 8 decembrie, 2023
08:26

Jumătate dintre elevii moldoveni au cunoștințe și abilități în ceea ce privește citirea, matematica și științele sub nivelul celor de bază. Acest lucru a fost demonstrat de rezultatele testului internațional PISA. NM a studiat datele și vă spune cum diferă rezultatele testării în școlile mici și în cele mari din Moldova, la ce materii fetele depășesc băieții și cât de des se confruntă adolescenții cu hărțuirea în școli.

Ce este PISA

PISA este programul de evaluare internațional a studenților. Testarea PISA este efectuată la fiecare trei ani în diferite țări de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Prima testare a avut loc în 2000.

PISA este cea mai mare testare din lume, în 2022 acest test a fost susținut de 690.000 de studenți din 81 de țări. Testul este susținut de adolescenții de 15 ani, adică în special elevii din clasele 8-9. În același timp, scopul testării nu este doar acela de a evalua calitatea educației în trei domenii: matematică, citit și științe ale naturii, ci pentru a răspunde la întrebarea: dacă cunoștințele și aptitudinile obținute de elevi la sfârșitul ciclului de învățământ general obligatoriu le permit să rezolve o gamă largă de probleme din diferite domenii ale vieții. Prin urmare, acest test este un indicator pentru sistemul de învățământ al țării, care arată ce au învățat elevii și ce sunt capabili să facă în cel de-al nouălea an de studiu și cât de capabili sunt să aplice aceste cunoștințe în viața reală.

Este de remarcat faptul că PISA nu are o singură evaluare, dar trei separate pentru fiecare domeniu. Cel mai înalt nivel este al șaselea, cel mai scăzut este primul, care are trei puncte: 1a, 1b și 1c.

Ce a arătat testul în Moldova

Ministerul Educației a prezentat rezultatele testelor pentru Moldova pe 5 decembrie.

Moldova participă la testarea PISA pentru a cincea oară consecutiv, din 2009. În 2022, 6,8 mii de studenți din toată țara au fost testați. Spre deosebire de anii precedenți, ei au răspuns la întrebări pe computer.

Rezultatele s-au înrăutățit în ultimii ani

Conform rezultatelor PISA-2022, elevii moldoveni au demonstrat cunoștințe de 414 puncte la matematică, 411 puncte la citit și 417 puncte la științe ale naturii. Toate aceste scoruri corespund nivelului de cunoștințe „sub medie”. De exemplu, în țările UE, elevii au prezentat următoarele rezultate medii:

matematică – 472 puncte,
citire – 469 puncte,
știință – 481 puncte.

Totuși, după cum notează autorii raportului PISA despre Moldova, țara noastră nu rămâne prea mult în urma țărilor din regiune. De exemplu, rezultatele elevilor din România, care se află cu câteva poziții înaintea Moldovei în clasament, sunt următoarele:

matematică – 428 puncte,
citire – 428 puncte,
știință – 428 puncte.

Totodată, în 2022, rezultatele testelor din Moldova s-au înrăutățit față de 2018: la matematică am scăzut cu șapte puncte (de la 421 la 414), la lectură cu 13 puncte (de la 424 la 411), la științele naturii cu 11 puncte ( de la 428 la 417).

Jumătate au cunoștințe sub limita de bază

Ar trebui să subliniem faptul că toate aceste scoruri sunt medii, adică acesta este scorul mediu al tuturor elevilor din țară care participă la test. În Moldova, de exemplu, 0,1% dintre copiii testați au obținut 669 sau mai mult la matematică, ceea ce corespunde celui de-al șaselea, cel mai avansat nivel al testului de matematică. Dar la lectură și științe ale naturii, niciunul dintre elevii moldoveni nu a obținut suficiente puncte pentru nivelul șase (pragul minim pentru nivelul șase la lectură este de 698 de puncte, pentru nivelul șase la științe ale naturii – 708 puncte).
Potrivit rezultatelor PISA, jumătate dintre elevii moldoveni din clasele 8-9 au cunoștințe și abilități la cele trei discipline testate sunt sub nivelul de bază. Astfel, aproximativ 44% dintre elevii moldoveni au cunoștințe și abilități de bază la matematică, iar 51% – la lectură și științele naturii.

Nivelul de bază este al doilea. Pragul minim pentru al doilea nivel

la matematică – 420 puncte,
citit – 407 puncte,
la științe ale naturii – 410 puncte.

Rezultatele sunt mai slabe în școlile mici

Testarea PISA 2022 a scos la iveală mai multe detalii interesante: de exemplu, fetele de 15 ani au un scor mai mare decât colegii lor la citire și știință. Cel mai semnificativ decalaj este la citire, unde fetele depășesc băieții cu 30 de puncte: 397 față de 427 de puncte. Iar băieții au un scor puțin mai mare la matematică: 421 de puncte față de 413 puncte ale fetelor.

Testul a scos la iveală un alt detaliu important și sensibil pentru Moldova: o diferență palpabilă a nivelului de educație în școlile mici și mari. De exemplu, elevii din școlile mici (până la 400 de elevi) au prezentat rezultate semnificativ mai slabe în comparație cu elevii din școlile medii și mari (peste 900 de elevi). După cum a menționat Ministerul Educației, elevii din școlile mici rămân în urmă de colegii lor din instituțiile de învățământ mari la toate disciplinele testate cu o medie de 71 de puncte.

„Aceasta înseamnă un decalaj de doi ani de studiu”, a spus ministrul Educației, Dan Perciun, prezentând rezultatele PISA. Și a adăugat că planurile ministerului sunt să creeze 34 de licee model în centrele regionale ale țării, unde intenționează să atragă elevi din localitățile mici. Măsurile de sprijin și de stimulare includ achiziționarea treptată a aproximativ 140 de autobuze pentru transportarea elevilor și o plată lunară de 50 EUR pentru părinții care își transferă copiii la aceste licee raionale.

Printre altele, testarea PISA a arătat că adolescenții din familii social vulnerabile demonstrează rezultate mai slabe decât semenii lor din familii înstărite. În același timp, decalajul, de exemplu, al abilităților de citire, poate ajunge la 92 de puncte.

Cât de des se confruntă adolescenții cu hărțuirea?

PISA nu este doar un test la trei discipline, ci și un chestionar pe care elevii îl completează. Întrebările variază de la nivelul de satisfacție al vieții până la planurile de continuare a studiilor.

Judecând după rezultatele acestui sondaj, 16,9% dintre elevii din Moldova sunt nemulțumiți de viața lor. În același timp, 35% sunt foarte mulțumiți. Acest indicator este chiar mai mare decât în UE, unde dor 28% sunt foarte mulțumiți de viața lor.

Aproximativ 77% dintre elevii moldoveni au declarat că nu au fost supuși niciodată bullyingului la școală sau de câteva ori pe an. În același timp, 6,4% au raportat că se confruntă cu hărțuire din partea elevilor o dată pe săptămână sau mai des.

Testul PISA ajută și la identificarea elevilor care intenționează să continue studiile la liceu. În Moldova, 86,44% dintre elevi au raportat că planifică să-și încheie studiile gimnaziale, 65,84% planifică să meargă la un liceu, iar 46,42% planifica să meargă la colegiu.

Cine e lider?

Rezultatele testului PISA 2022 au arătat că, comparativ cu 2018, nivelul de cunoștințe și abilități este în scădere în toate țările. Potrivit autorilor testului, nu doar pandemia COVID-19 este de vină pentru acest lucru, ci și calitatea învățământului la distanță și asistența insuficientă pentru elevii care se confruntă cu dificultăți de învățare.

Lider în clasamentul PISA este Singapore. Tinerii din Singapore de 15 ani sunt în fruntea clasamentului PISA la toate cele trei materii: matematică, citire și știință. Scorurile lor medii sunt 575, 543 și, respectiv, 561.

Dintre țările europene, doar Estonia se află în primii zece la trei discipline.

Iar cei mai prost rezultat la testare l-au înregistrat elevii din Republica Dominicană, Cambodgia și Uzbekistan.

Dacă doriți să vă testați cunoștințele și să completați testul, puteți face acest lucru folosind linkul de pe site-ul OECD.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: Parlamentul Moldovei nu mai «prietenește» cu Rusia, «Casa Rusă» îl dă în judecată pe Marian, iar martorii din dosarul Plahotniuc «nu-și mai amintesc nimic»

Viață

FOTO/VIDEO Deputați și membri ai Guvernului, la o cină caritabilă în Chișinău: vicepreședinta Parlamentului, printre chelneri

Viață

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ana-Maria Dolghii
| 6 noiembrie, 2025
20:34

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

„Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

„Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

„Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.