Moldindconbank rămâne în continuare lider pe piața cardurilor din Republica Moldova, fapt care demonstrează încrederea cetățenilor în calitatea și serviciile băncii. Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naționale a Moldovei, în trimestrul I din 2021, banca deține o cotă de 37,7% din numărul total al cardurilor puse în circulație, atingând un portofoliu de peste 822,6 mii de carduri, dintre cele aproximativ 2,18 milioane emise în țară.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul cardurilor emise de Moldindconbank a crescut cu peste 69,4 mii. Banca deține întâietatea și la capitolele carduri salariale și carduri sociale. Astfel, datele BNM arată că, în primele trei luni ale acestui an, 337,45 mii de moldoveni își primeau salariile prin intermediul Moldindconbank (36,06% din totalul cardurilor salariale).
O pondere și mai mare este în cazul cardurilor sociale – 40,13% sau peste 162 de mii din totalul de 404,9 mii de carduri de acest tip, destinate pentru primirea pensiilor şi indemnizațiilor de la CNAS.
Moldindconbank deține întâietatea și în ceea ce privește numărul și valoarea operațiunilor efectuate cu carduri în trimestrul I din 2021. Peste 10,7 milioane de operațiuni (38,14%), în valoare de 7,24 miliarde lei (35,12%) au fost efectuate cu ajutorul cardurilor emise de Moldindconbank. Timp de un an, numărul tranzacțiilor a crescut cu peste 3 milioane, iar valoarea lor – cu peste 1,65 miliarde de lei.
Instituția financiară deține întâietatea și în ceea ce privește plățile fără numerar. Numărul acestora este de peste 8,4 milioane de tranzacții sau 38,46% din toate plățile efectuate cu cardurile din RM. Valoarea acestora depășește cifra de 2,5 miliarde de lei (36,5%), conform raportului pentru trimestrul I din 2021.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat pe 28 mai vizita lui Igor Dodon la Minsk, unde liderul socialist s-a întâlnit cu Alexandr Lukașenko. Grosu a declarat că regimurile din Belarus și Rusia reprezintă „idolul” sau „modelul de societate” pentru unii, dar nu și pentru Republica Moldova. Totodată, a răspuns îndemnului președintelui belarus ca Moldova să nu rupă relațiile cu cei cu care a găsit întotdeauna un limbaj comun, precizând că țara întreține relații bune cu statele care o respectă, dar are rezerve față de cele care sprijină agresori sau folosesc teritoriul lor pentru atacuri împotriva Ucrainei.
„Noi am avut și avem relații bune cu cei care ne respectă. Noi n-am fost cei care am rupt relațiile. Țările care ne respectă au fost tratate cu același respect de către Republica Moldova. În rest, țările care nu sunt sincere în demersurile lor sau ajută țări agresoare, folosind teritoriul lor pentru a ataca Ucraina, iată aici noi avem rezerve”, a declarat Grosu.
Întrebat despre vizita lui Dodon la Minsk, speakerul a declarat că modelul de societate promovat de Belarus și Rusia nu este cel al Republicii Moldova.
„E o bună întrebare, nu știu. Dar unii să se mai ducă, dacă gândiți-vă și dumneavoastră. Se duce și el, acolo unii mai este primit. Belarus, Rusia, sunt idolul sau modelul de societate pe care îi place, care s-ar vedea împlinit. Nu-i modelul nostru”, a adăugat Grosu.
Amintim că pe 26 mai, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, s-a întâlnit la Minsk cu președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko. Liderul belarus a îndemnat Moldova să nu rupă relațiile cu cei cu care a găsit întotdeauna un limbaj comun și a declarat că aude „cu groază” despre posibilitatea ca Moldova să devină parte dintr-un alt stat. Dodon, la rândul său, a acuzat-o pe președinta Maia Sandu că promovează „ideea lichidării statului moldovenesc”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a calificat acțiunea deputatului și liderului „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, drept un „show de prost gust”. El a îndemnat să fie făcută o căutare pe internet a numelui „DJ Rumer”. „Veți vedea mai mulți artiști cu acest nume de scenă”, a adăugat Jardan. Totodată, el a spus că, pentru a evita pe viitor astfel de situații, vor fi efectuate schimbări în acest proces.
„Aș vrea ca fiecare să analizeze acea listă din 17 persoane. (…) La rugămintea dumnealui, această listă am primit-o pe data de 6 mai. (…) Ne-a spus dacă putem să o examinăm în termeni cât mai proximi, deoarece evenimentele pe care le organiza pe data de 22 mai și, ulterior, acel bal de absolvire urmează să se desfășoare în scurt timp. (…) Noi, pe data de 14 i-am oferit răspunsul. Două săptămâni mai târziu vedem acest show de prost gust. Referitor la acel nume de DJ, să faceți o simplă căutare pe rețelele sociale, oriunde, și veți vedea mai mulți artiști cu acest nume de scenă”, a comunicat ministrul.
Oficialul a spus că, pentru a evita pe viitor astfel de situații, vor fi efectuate schimbări în acest sens. „Fiecare organizator de evenimente va fi obligat să ne dea nu doar numele de scenă, dar și numele, prenumele artistului sau artiștilor, cu datele lor de identificare”, a menționat el.
Într-un final, Jardan a îndemnat organizatorii de concerte să apeleze la artiștii autohtoni. „Avem atât de mulți oameni buni. (…) Trebuie să le arătăm respectul nostru, în primul rând”, a comunicat ministrul.
Amintim că, pe 26 mai, Usatîi a anunțat că planifică să organizeze, pe 9 iunie 2026, un festival al absolvenților și s-a adresat Ministerului Culturii pentru a cere acordul pentru evoluția a 17 artiști: Leonid Agutin, Basta, t.A.T.u., DJ Smash, Ruki Vverh, Zivert, Guf, Egor Kreed, Alexander Serov, Maxim Galkin, Liusya Cebotina, Dmitri Malikov, Igor Nikolayev, Irina Krug, Michele Serova, Leningrad și DJ Rumer.
Pe 27 mai, ministrul Culturii, Cristian Jardan, anunța că instituția sa a recomandat evoluția a patru artiști ruși din lista celor 17. Potrivit lui Jardan, cei patru artiști „pot veni fără nicio problemă”, însă pentru ceilalți ministerul nu introduce interdicții, dar nici nu „garantează că ei vor putea intra în Republica Moldova”. Printre aceștia este și un DJ. „Lista a fost examinată inclusiv de Serviciul de Informații și Securitate, inclusiv de noi”, preciza ministrul. Detalii AICI.
Pe 28 mai, Usatîi a declarat că un nume din lista celor 17 a fost inventat de el. Potrivit deputatului, este vorba despre „DJ Rumer”, care, alături de alte trei persoane, a fost calificat de autorități drept cu „riscuri de securitate și reputaționale reduse”. Detalii AICI.
De menționat că un artist cu numele „DJ Rumer” există, însă în Statele Unite ale Americii.
În cadrul unei emisiuni-țintă, Iute Group a plasat obligațiuni suplimentare în valoare de 140 de milioane de euro către investitori instituționali, cu scadența în 2030. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru extinderea portofoliului de credite, dezvoltarea activității și refinanțarea obligațiunilor cu scadența în 2026.
Grupul bancar digital a atras investiții din partea unor investitori instituționali europeni. În urma tranzacției, valoarea totală a obligațiunilor Iute, cu scadența în 2030 și o dobândă anuală de 12%, a ajuns la 300 de milioane de euro.
„Ne-am propus să atragem capital pentru a susține creșterea pe piețele pe care activăm și pentru a crea o bază de capital de 300 de milioane de euro pentru grup, pe o perioadă de cinci ani. Obligațiunile cu randament ridicat, listate pe piața principală a burselor Nasdaq din Frankfurt și Tallinn, se aliniază foarte bine cu randamentul și scadențele portofoliului nostru de credite, precum și cu strategia de dezvoltare a unei bănci digitale și a unei super-aplicații în fiecare țară în care grupul este prezent. Accentul finanțării s-a deplasat în mod evident către capitalul instituțional european, deși ne dorim în continuare să oferim și investitorilor de retail oportunități de investiții cu un raport atractiv între risc și randament. Participațiile acționarilor nu s-au modificat, direct sau indirect, în urma tranzacției.”, – a declarat Tarmo Sild, CEO Iute Group.
„Subscrierea obligațiunilor s-a încheiat în doar două zile, iar valoarea totală de 300 de milioane de euro a adus emisiunea noastră la nivelul tranzacțiilor internaționale de anvergură, marcând o etapă importantă pentru Iute Group pe piețele internaționale de capital. Acest lucru ne-a oferit vizibilitate în rândul unor noi investitori instituționali importanți. Investitorii au încredere în strategia noastră pe termen lung de a dezvolta o bancă digitală pentru servicii financiare de zi cu zi pe fiecare piață pe care activăm, precum și în lichiditatea și randamentul obligațiunilor noastre”, a adăugat acesta.
„Mesajul investitorilor pentru echipa Iute este unul simplu: ați atins deja un nivel semnificativ de dezvoltare. Odată cu accesarea unui nou prag pe piața internațională, este nevoie de și mai multă disciplină și efort, deoarece capitalul atras trebuie să genereze valoare”, a subliniat Sild.
Fondurile atrase prin emisiunea suplimentară vor fi utilizate pentru optimizarea structurii de capital a Iute Group, inclusiv pentru refinanțarea volumului rămas al obligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare de aproximativ 48 de milioane de euro. Totodată, tranzacția va susține extinderea portofoliului de credite, dezvoltarea serviciilor bancare digitale și a altor linii de activitate ale grupului.
Emisiunea suplimentară a fost realizată în cadrul emisiunii existente de obligațiuni privilegiate garantate, cu scadența în 2030, prin intermediul IuteCredit Finance S.à r.l., filială deținută integral de Iute Group. Obligațiunile au o dobândă anuală de 12%, iar prețul de plasare a fost stabilit la 99,50. Decontarea tranzacției este estimată pentru 3 iunie 2026 sau în jurul acestei date.
Obligațiunile suplimentare urmează să fie admise la tranzacționare pe piața reglementată principală a Bursei din Frankfurt și pe piața reglementată baltică a Bursei Nasdaq din Tallinn, în cadrul listărilor existente.
Scadența obligațiunilor din 2030 va avea loc etapizat, începând cu trimestrul al treilea al anului 2029. Potrivit companiei, calendarul trimestrial al plăților permite distribuirea mai eficientă a necesarului de refinanțare și oferă o flexibilitate sporită în gestionarea fluxurilor financiare.
„Fluxul de numerar constant și stabil al Iute creează premise solide pentru rambursarea obligațiunilor și, eventual, pentru refinanțarea acestora. Un avantaj suplimentar este faptul că durata medie a portofoliului de credite al clienților noștri este semnificativ mai scurtă decât perioada de circulație a obligațiunilor. Dacă va fi necesar, vom începe refinanțarea obligațiunilor cu scadența în 2030 cel târziu până la sfârșitul anului 2029”, a declarat Sild.
Pe lângă investitorii instituționali internaționali, obligațiunile Iute se bucură de interes și din partea investitorilor de retail din Estonia și din celelalte țări baltice.
„Le mulțumim atât investitorilor instituționali, cât și celor individuali pentru încrederea acordată. Pentru noi este deosebit de important faptul că, alături de investitorii internaționali, suntem susținuți și de investitori din Estonia și din celelalte țări baltice, care cred în dezvoltarea pe termen lung și în strategia Iute”, a subliniat Sild.
Iute Group AS, fondată în 2008, este o companie estoniană de tehnologie financiară. Prin intermediul filialelor sale, grupul oferă soluții de plată în rate, servicii de plată, oportunități de investiții, precum și produse bancare și de asigurare. Iute deservește clienți din Moldova, Albania, Macedonia de Nord și Bulgaria. Grupul își finanțează portofoliile de credite prin capital propriu, depozite și obligațiuni garantate, listate pe piața principală a Bursei din Frankfurt și pe Nasdaq Baltic. Din 2023, Iute este sponsor principal al Orchestrei Simfonice Naționale din Estonia și a fost desemnat „Prieten al culturii 2023”.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, susține că edilul Ion Ceban a intrat în sala plenară nefiind deputat și nici parte a guvernului. „N-am mai văzut așa ceva. Ce l-a apucat?”, a adăugat acesta. De cealaltă parte, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că „așa se întâmplă când intri în colhozul lui Igor Grosu fără să-ți ceri voie”. Între timp, Ion Ceban și-a explicat apariția din Parlament.
Reacții în PAS
Deputatul PAS Radu Marian a scris pe o rețea de socializare că „Ceban a încercat să intre în sala plenară la tribuna parlamentului să țină discurs, chiar dacă nu e deputat și nici nu e de la guvern”. „N-am mai văzut așa ceva. Ce l-a apucat? Probabil a fost sub influența unor substanțe, ca altfel nu îmi explic. Iată acest episod arată cât se poate de clar că Chișinăul nu mai are primar. În loc să se ocupe de problemele orașului, acesta se ocupă doar cu show și provocări. Capitala are nevoie urgent de un primar. Așteptăm alegerile”, a adăugat deputatul PAS.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la consiliera primarului, Natala Ixari, cu privire la acuzațiile lui Radu Marian privind presupusul consum al unor substanțe.
Deputatul PAS, Marcel Spătari, a calificat acțiunea primarului drept o „încercare lamentabilă de victimizare”. „Atât a putut cetățeanul Ion Ceban în Parlamentul Republicii Moldova, după ce a intrat abuziv în sala plenului și a încercat să acapareze tribuna. Tristă figură”, a adăugat el.
Deputatul PAS, Adrian Băluțel, a declarat că „primarul municipiului Chişinău, Ivan Ceban, dezorientat şi agresiv, fără motiv a venit la ședința parlamentului şi a încercat să iasă la tribună”. „Omul disperat vrea să pară victimă, dar se prezintă ca un clovn! Discuțiile despre corupția şi dezmățul din primăria Chişină nu poate fi acoperit cu aşa circ ieftin!”, a adăugat acesta.
Reacție în opoziție
Liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a spus că Ion Ceban a fost „scos în brațe din sala parlamentului la indicația lui Igor Grosu”. „Așa se întâmplă când întru în colhozul lui Igor Grosu fără să-ți ceri voie de la Bragadiru GROS”, se arată în reacția lui Costiuc.
Explicația lui Ion Ceban
Între timp, Ion Ceban și-a explicat apariția din Parlament. „Am venit să discut, la care au sărit vreo câțiva deputați PAS. (…) Am vrut să fac o adresare cu acea reformă pe care ei o ascund, referitor la școlile pe care vor să le preia abuziv din municipiul Chișinău fără acord. (…) Eu am venit pașnic, am venit să vorbesc în fața acestor oameni, care aprobă legi. (…) Eu n-am provocat”, a spus Ceban în timpul unor declarații pentru NewsMaker. El a adăugat că a fost scos din sală de paza legislativului, „la indicația lui Grosu”.
Ulterior, într-un comentariu pe rețelele de socializare, Ceban a venit cu noi precizări. „M-au atacat când nici nu aveam de gând să merg spre tribună, după care eram gata să răspund acestor atacuri și să le vorbesc, să le spun despre dezmățul pe care îl fac în așa-numitele reforme în administrația publică locală, educație, dar ei se tem de oameni și de adevăr”, a comunicat el.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că procurorul general Alexandru Machidon trebuie să ofere explicații publice clare în legătură cu cei 75.000 de euro descoperiți în beciul casei părintești. Grosu a subliniat că informațiile despre acest caz apar într-un raport al Comisiei de Evaluare a Procurorilor publicat încă din martie, însă atenția publică a crescut abia acum. Totodată, oficialul a menționat că ar exista niște interesele în legătură cu amplificarea acestui subiect. Declarațiile au fost făcute înaintea ședinței Parlamentului din 28 mai.
„Domnul Procuror General trebuie să comunice cât mai mult, să explice și să epuizăm toate suspiciunile”, a declarat Grosu.
Speakerul a menționat că informațiile despre acest caz apar într-un raport publicat încă din luna martie, însă atenția publică asupra subiectului a crescut abia acum. Grosu nu a exclus că există și interese în spatele amplificării acestui subiect, dar a subliniat că situația trebuie clarificată.
„De fiecare dată aceste situații ne bulversează. Nu exclud că sunt și niște interese pentru a incita spiritele, pentru că sistemul e încă evident în curs de curățare. Sunt cei care au picat, s-au dus cu supărări, au fugit din sistem, acolo luptele o să dureze. Eu vreau să văd livrări și să muncească oamenii”, a adăugat Grosu.
***
Pe 24 mai, Alexandru Machidon a explicat public că cei 75.000 de euro găsiți în beciul casei părintești reprezentau economiile părinților săi, acumulate din mai multe activități de-a lungul anilor, inclusiv exportul de mere în Rusia, importul de automobile din Germania și Polonia și munca tatălui în Israel. Machidon a subliniat că suma fusese declarată încă din 2018, cu mult înainte de procedura de evaluare externă, și că atât el, cât și sora sa cunoșteau despre existența banilor.
Amintim că subiectul a revenit în atenția publică după ce presa a constatat că în raportul Comisiei de Evaluare a Procurorilor, publicat pe 11 mai, Machidon explicase în raport, că banii moșteniți de la părinți, în sumă de 55.000 de euro, care au stat la baza cumpărării unui apartament de 34.000 de euro în 2018, erau păstrați într-un vas de murături pe un raft din beciul unei anexe a gospodăriei familiei sale. Pe 25 martie, Comisia votase în unanimitate pentru promovarea evaluării externe, iar pe 30 aprilie, președinta Maia Sandu a semnat decretul de numire a lui Machidon în funcția de procuror general.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
