FinComBank – 30 de ani de excelenţă pe piaţa bancară!

Cetățenii Elveției au respins, în cadrul referendumului din 14 iunie, propunerea de a limita populația permanentă a țării la 10 milioane de locuitori. Asta arată proiecțiile preliminare ale votului, citate de BBC.

Tendința votului indică faptul că aproximativ 55% dintre participanți s-au pronunțat împotriva propunerii, iar 45% au susținut-o.

Propunerea a fost lansată în 2024 de Partidul Popular Elvețian, formațiune de dreapta conservatoare care deține aproximativ o treime din locurile din Adunarea Federală (parlamentul elvețian). Inițiativa viza introducerea unui plafon demografic de 10 milioane de locuitori până în 2050. În cazul în care acest prag ar fi fost depășit în următorii doi ani, autorii propuneau chiar denunțarea acordului privind libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană, notează Meduza.

Susținătorii măsurii au argumentat că o creștere accelerată a populației pune presiune pe infrastructura țării, afectează identitatea locală și contribuie la scumpirea chiriilor.

De cealaltă parte, criticii au avertizat că o astfel de decizie ar putea afecta economia elvețiană, ar limita accesul la forță de muncă străină și ar tensiona relațiile cu Uniunea Europeană.

Atât guvernul, cât și parlamentul Elveției s-au opus acestei inițiative, însă referendumul a fost declanșat automat după ce a petiția a fost semnată de peste 100 000 de cetățeni.

Potrivit datelor oficiale, populația Elveției a ajuns la 9,1 milioane de locuitori la sfârșitul anului 2025.

Incendiul de vegetație care a izbucnit pe 12 iunie în localitatea Padrón, Spania, este în continuare activ și a afectat deja aproximativ 330 de hectare. Autoritățile au declarat alertă de nivel 2, iar mai mulți oameni sunt evacuați, transmite Euronews.

Incendiul a fost semnalat vineri, la ora 16:01, în parohia Herbón, din municipiul Padrón, și continuă să se extindă, echipele de intervenție nereușind încă să îl aducă sub control. Potrivit celor mai recente estimări oficiale, flăcările au afectat deja aproximativ 330 de hectare de teren, suprafața distrusă continuând să crească în ultimele ore.

Primarul orașului Padrón, Anxo Rei Arca, a confirmat că incendiul a depășit limita administrativă a municipiului și s-a extins în municipiul Teo, îndreptându-se spre zona Vilar do Bispo. Extinderea focului într-o a doua localitate complică eforturile de coordonare a intervenției și mărește aria de risc pentru populație.

Localitatea Cruxeiras de Abaixo a fost evacuată complet după ce zece locuințe au fost considerate expuse pericolului. Evacuarea a avut loc la începutul după-amiezii, iar în jurul orei 20:00 locuitorii încă nu primiseră permisiunea de a reveni la casele lor.

Vântul și căldura îngreunează intervențiile pompierilor

Deși sâmbătă dimineață incendiul părea să se stabilizeze, temperaturile ridicate, de peste 30°C, și vântul puternic au înrăutățit situația pe parcursul zilei. „Este un vânt destul de puternic, pe care nu îl aveam iarna”, a declarat primarul din Padrón, explicând evoluția incendiului.

Reactivarea unuia dintre fronturile de foc a impus suplimentarea forțelor de intervenție. La fața locului acționează tehnicieni, agenți silvici, echipe de intervenție la sol, autospeciale cu pompe de apă și utilaje grele, precum și mijloace aeriene coordonate de guvernul regional (Xunta) și de Ministerul Tranziției Ecologice, care a trimis avioane amfibii și un elicopter.

În plus, Garda Civilă a anunțat serviciul de urgență 112 că circulația a fost oprită pe două drumuri: între parohia Carcacía și Padrón, respectiv între Vilar do Bispo și Lampai, în municipiul Teo.

Nu au fost raportate victime

Până în prezent, autoritățile nu au raportat victime și nici pagube la locuințe, însă apropierea incendiului de mai multe zone locuite menține un nivel ridicat de alertă. Ca măsură preventivă de protecție a populației, Ministerul regional al Mediului Rural a activat situația de urgență de nivel 2.

Incendiul are loc pe fondul unei îngrijorări tot mai mari privind incendiile de vegetație din Galicia. Guvernul regional a stabilit perioada de risc maxim pentru incendii în 2026 între 1 iulie și 30 septembrie, însă nu este exclus ca aceasta să fie extinsă și în luna octombrie.

Planul regional de prevenire a incendiilor forestiere, cunoscut sub numele de Pladiga, își propune ca, pe parcursul întregului sezon, suprafața arsă să nu depășească 29.207 hectare, în contextul impactului de anul trecut. Incendiul din Padrón contribuie deja semnificativ la apropierea de acest prag.

Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.

Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.

Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.

Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.

Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.

„Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.

Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.

Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.

Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.

Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.

Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.

Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.