FinComBank are grijă de tine

P.
| 12 martie, 2020
17:27

Promo

Sănătatea clienților noștri, precum și a tuturor cetățenilor țării, este foarte importantă pentru FinComBank. În situația actuală, atunci când fiecare dintre noi este responsabil pentru prevenirea răspândirii virusului, îndemnăm toți cetățenii să nu rămână indiferenți, să limiteze sau să excludă interacțiunea cu alți oameni și să se adreseze imediat medicului în cazul în care apar simptomele bolii.

Banca Națională a Moldovei (BNM) încurajează cetățenii să utilizeze metodele de plată fără numerar, cum ar fi aplicațiile Internet şi Mobile Payments, plățile securizate pentru comerțul electronic, precum şi cardurile pentru plata bunurilor şi serviciilor în punctele comerciale. Aceste metode sunt mult mai igienice decât utilizarea numerarului și constituie o bună practică de prevenire a răspândirii bolilor transmisibile, inclusiv a virozei de tip COVID-19.

Pentru că avem grijă de clienții noștri, și nu doar, vă rugăm să respectați măsurile de precauție și, dacă este posibil, să limitați vizitele la sucursalele Băncii. Pentru a vă proteja pe dumneavoastră și pe cei dragi, FinComBank recomandă să utilizați gama largă de produse și servicii ONLINE pe platformele Fincombank.com, Fincompay.com, Clickpay.md, inclusiv și aplicația FinComPay Mobile, care poate fi descărcată gratuit pe Play Market și Apple Store:

Deschideți gratuit un card online pe Fincombank.com sau Fincompay.com fără a ieși din casă;
Conectați-vă online, gratuit la Internet Banking FinComPay, pentru a afla soldul curent și a gestiona conturile oricând, oriunde și de pe orice gadget;
Descărcați gratuit aplicația mobilă FinComPay de pe Play Market și Apple Store;
Reîncărcați contul telefonului, achitați facturile, serviciile comunale și alte plăți, folosind Internet Banking FinComPay și aplicația FinComPay;
Achitați online toate cumpărăturile, folosind tehnologia 3D-Secure;
Plătiți cu cardul Contactless bunurile și serviciile, pentru a preveni răspândirea virusului prin numerar;
Primiți gratuit Transferuri Rapide Online (T2C) din străinătate de la cei dragi direct pe cardul FinComBank (trimise prin Ria Money Transfer, Contact, Unistream), folosind platformele Fincombank.com, Internet Banking FinComPay și aplicația FinComPay.
Transferați bani de la card la card (P2P) rapid și sigur. Pentru a face un transfer, nu este nevoie de o autentificare preliminară sau de alte acțiuni suplimentare. Mai mult decât atât, nu percepem niciun comision pentru primirea transferurilor P2P pe cardurile FinComBank! Iar pe platformele băncii Fincombank.com, Fincompay.md și Clickpay.md, puteți trimite bani rapid și simplu:
de pe orice card Mastercard din străinătate – pe orice card moldovenesc Visa sau Mastercard!
de pe orice card emis de oricare bancă moldovenească – în orice colț al țării sau al lumii, transferurile fiind posibile între cardurile din același sistem de plăți și între cardurile diferitor sisteme de plăți!
0 lei comision pentru transferurile între cardurile oricăror bănci din Moldova (pe Clickpay.md)!
0 lei comision pentru transferurile între cardurile FinComBank (pentru toate platformele Băncii)!

Și pentru că avem grijă de fiecare dintre voi, vă recomandăm:

în timpul carantinei, să excludeți călătoriile și să limitați întâlnirile cu alți oameni
să evitați locurile aglomerate
să vă spălați regulat pe mâini cu produse pe bază de alcool sau cu săpun
să păstrați o distanță de cel puțin 1 metru față de alte persoane, mai ales dacă acestea prezintă tuse, nas înfundat și febră
să consumați cât mai des apă
când tușești sau strănutați, acoperiți gura și nasul cu un șervețel sau cu cotul mâinii
la necesitate, utilizați mănușile de unică folosință și/sau măștile medicale
dacă v-ați întors recent dintr-o călătorie, informați medicul de familie
dacă apar primele simptome ale bolii, contactați imediat medicul de familie sau apelați 112
fiți la curent cu cele mai recente noutăți și urmați recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) și ale autorităților locale de sănătate
plătiți cu cardul și utilizați serviciile online ale băncilor din țară.

Pentru a preveni răspândirea virozei de tip COVID-19, în sucursalele și agențiile Băncii, au fost luate măsuri sporite pentru a minimaliza răspândirea virusului și a asigura siguranța clienților noștri. De asemenea, au fost achiziționate într-o cantitate necesară soluții dezinfectante.

fincombank.com

fincombank

Știri similare

Promo

Ion Pînzaru: Secretul berii Gotter și rețetele inspirate ale gustului unic

Promo

Natalia Codreanu, noua Președintă a Comitetului de Conducere FinComBank

Politică

Popșoi, Dodon, Usatîi, Gherman – la sesiunea de iarnă a APCE de la Strasbourg. Maia Sandu va răspunde la întrebări

Ecaterina Arvintii
| 23 ianuarie, 2026
10:59

Deputați, miniștri și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vor participa, în perioada 26 – 30 ianuarie, la sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se va desfășura la Strasbourg, Franța.

Din delegația Parlamentului fac parte vicepreședinta Legislativului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și deputații Veronica Roșca, Renato Usatîi și Igor Dodon.

În cadrul reuniunii, președinta Maia Sandu va susține o adresare în plen și va răspunde la întrebările parlamentarilor APCE, anunță Parlamentul. Totodată, viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, va prezenta comunicarea tradițională din partea Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, deținută în prezent de Republica Moldova.

Pe agenda sesiunii de iarnă figurează șase subiecte de actualitate propuse pentru dezbateri în procedură de urgență, inclusiv amenințările la adresa ordinii internaționale – cazul Groenlandei, acțiunile SUA împotriva Venezuelei și posibilele riscuri pentru alte state din America Latină și pentru Groenlanda și Danemarca – precum și protejarea sistemului de justiție internațională. Alte dezbateri vizează pacea justă și durabilă pentru Ucraina, securitatea continentului european și organizarea alegerilor în perioade de criză, mai anunță Parlamentul de la Chișinău.

În cadrul sesiunii va avea loc alegerea noului președinte și a vicepreședinților APCE, precum și a unor judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, este programată o ceremonie dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Republica Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026 și este stat membru al Consiliului Europei din anul 1995.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

apce, Chișinău, disucrs, franța, Igor Dodon, Maia Sandu, Moldova, renato usatîi, Strasbourg, top

Știri similare

Politică

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Mihaela Conovali
| 23 ianuarie, 2026
10:57

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „în momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

Nicușor Dan, românia, Unire

Știri similare

Știri

„Suntem gata să ne asumăm costul?” Popșoi explică de ce Moldova nu-l expulzează pe Ozerov

Ana-Maria Dolghii
| 23 ianuarie, 2026
10:37

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că expulzarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, în contextul încălcării spațiului aerian național de către drone rusești, nu este o soluție viabilă întrucât nu va preveni astfel de incidente pe viitor. În schimb, potrivit oficialului, Moscova ar putea riposta cu măsuri care să afecteze economia țării noastre și moldovenii din Rusia. Diplomatul consideră că cea mai bună soluție este consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 22 ianuarie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

„Din păcate, alte instrumente decât să ne cimentăm apărarea antiaeriană, dacă dorim cu adevărat să ne protejăm de aceste incursiuni, nu sunt. Da, putem chema ambasadorul. Putem, ipotetic, scăpa de ambasador. Asta nu o să schimbe intensitatea dronelor. Și aici ne uităm la experiența țărilor membre NATO, care, cu regret, au și ele parte de aceiași experiență prin care trecem și noi. Și reacțiile lor sunt similare, chiar pe alocuri mai modeste decât cele pe care le facem noi pe acel palier diplomatic. De aceea voi repeta a câta oară: cel mai bun răspuns este să avem grijă de securitatea și apărarea țării. Așa încât, în mod cât se poate de clar, să putem urmări tot ce survolează în spațiul aerian și ceea ce prezintă amenințare să poată fi mitigată până ajunge, Doamne ferește, să dăuneze cetățenilor noștri”, a declarat Mihai Popșoi.

Oficialul a sugerat că expulzarea lui Ozerov nu este o opțiune bună, fiindcă nu va avea impact asupra situației de securitate din Republica Moldova, dar ar putea determina Moscova să riposteze.

„Ce s-ar schimba în fapt? Cum s-ar îmbunătăți situația în fapt? Ar impacta asta cumva căderea dronelor? Nu cred. Ne-ar oferi asta mai multă securitate? Nu cred. Ar avea asta impact economic sau impact pe capacitatea noastră de a oferi servicii consulare cetățenilor noștri din Federația Rusă? Probabil. Ar putea exista alte măsuri de răspuns asimetrice din partea Federației Ruse? Probabil. Suntem noi gata să ne asumăm costul acestei decizii doar de dragul de a primi o satisfacție morală sau psihologică? Deciziile în activitatea publică, în serviciul statului și al cetățenilor trebuie mereu să ia în calcul ce obținem, în afară de plăcerea deciziei, și care sunt consecințele”, a spus ministrul.

De la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mai multe drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău au condamnat în repetate rânduri aceste încălcări ilegale ale spațiului aerian național. Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe după astfel de incidente, unde i s-au înmânat note de protest și chiar i s-au prezentat fragmente ale aparatelor de zbor. Diplomatul însă a pus la îndoială faptul că dronele care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova ar fi aparținut Rusiei, menționând că nu i-au fost prezentate dovezi care să confirme acest lucru.

Cel mai recent caz în care un aparat de zbor a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova a avut loc pe 22 ianuarie. O dronă de model „Gheran-2”, echipată cu partea de luptă „БСТ-52” și focos de model „493M”, care transporta aproximativ 50 de kilograme de explozibil, a căzut în grădina unei case nelocuite satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Drona a fost distrusă printr-o explozie controlată.

mihai popșoi, Oleg Ozerov, top

Știri similare

Politică

PAS pregătește o lege pentru a împiedica fuga condamnaților în Transnistria. Grosu: să închidem „portița”

Ecaterina Arvintii
| 23 ianuarie, 2026
10:27

Parlamentul ar putea vota, în sesiunea de primăvară, modificări la legislație pentru a împiedica persoanele condamnate la închisoare să se sustragă de la pedeapsă fugind în regiunea transnistreană – teritoriu aflat în afara controlului autorităților constituționale. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „În profunzime” de la ProTV.

Speakerul a precizat că a discutat cu reprezentanții organelor de drept – Poliția, Procuratura, Serviciul de Informații și Securitate și Consiliul Superior al Magistraturii – despre situațiile în care persoane condamnate dispar chiar înainte de pronunțarea sentinței și „apar în mod miraculos pe malul stâng” al Nistrului.

Potrivit lui Grosu, instituțiile susțin că problema apare din lipsa unor reguli clare care să asigure transmiterea imediată a deciziilor instanțelor către poliție, în special atunci când este vorba de condamnări cu executare.

„Am văzut pe alocuri o încercare de a pasa și că nu ar exista o reglementare foarte clară în cadrul legal. (…) Am zis ok, ca să nu mai existe situații din acestea, noi vom modifica legislația, eu sunt deschis. O să ne așezăm împreună cu voi, cei din SIS, poliția, procuratura, și noi votăm în sesiunea asta, ca să nu mai existe posibilitate de refugiu, zonă neagră, zonă sură – spuneți-i cum vreți – în stânga Nistrului pentru cei condamnați. Să închidem portița asta legislativă, dacă ea există, fisura asta care nu le-ar oferi mandat celor responsabili să intervină”, a declarat Igor Grosu.

În ceea ce privește soluționarea problemei transnistrene, speakerul spune că aceasta „o să dureze”: „Aici trebuie să ne înarmăm cu răbdare”.

Amintim că, la sfârșitul anului 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut Guvernului să inițieze modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepsei. Șefa statului a explicat atunci că simpla interdicție de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile în care există „o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale”.

Declarațiile au fost făcute pe 30 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, la câteva zile după ce, potrivit autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare, ar fi ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Cazul Constantinov nu este singular. Datele organelor de drept arată că, în 2025, în stânga Nistrului s-au refugiat și foștii deputați afiliați lui Ilan Șor – Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, există informații că cei doi ar fi reușit ulterior să părăsească regiunea transnistreană și să fugă în Federația Rusă.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

igor grosu, lege, modificări, PAS, top, Transnistria

Știri similare

Externe

Putin, negocieri cu reprezentanții lui Trump: Rusia a fost de acord la primele negocieri trilaterale cu Ucraina și SUA

Mihaela Conovali
| 23 ianuarie, 2026
09:09

Președintele rus și delegația americană, ajunsă la Moscova pentru negocieri, au avut discuții „extrem de substanțiale”. Cel puțin asta a declarat consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iurii Ușakov. Potrivit lui Ușakov, părțile au convenit desfășurarea primei reuniuni a grupului de lucru trilateral – Rusia, SUA și Ucraina – pe probleme de securitate, pe 23 ianuarie la Abu Dhabi. Totuși, potrivit lui Ușakov, cel mai important este că, în cursul negocierilor lui Putin cu partea americană, „s-a constatat din nou că, fără rezolvarea problemei teritoriale, nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”.

La negocierile cu Vladimir Putin de la Moscova au venit trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, și consilierul principal al Casei Albe, Josh Greenbaum.

Consilierul lui Putin a spus că negocierile au durat aproximativ patru ore și au fost „extrem de substanțiale”. „Și, aș spune, extrem de sincere și bazate pe încredere”, a adăugat el.

Potrivit lui Ușakov, per ansamblu, întâlnirea lui Putin cu partea americană „a fost concentrată pe obținerea de informații despre rezultatele contactelor americanilor cu ucrainenii și partenerii europeni” și pe stabilirea, împreună cu delegația americană, a acțiunilor viitoare.

Ce s-a stabilit

„S-a stabilit că chiar astăzi, adică vineri, 23 ianuarie, la Abu Dhabi va avea loc prima reuniune a grupului de lucru trilateral pe probleme de securitate – ceea ce înseamnă reprezentanți ai Rusiei, SUA și Ucrainei. În paralel, tot la Abu Dhabi, se vor întâlni și conducătorii grupului bilateral pentru probleme economice. Acesta este deja un grup bilateral, adică Rusia-SUA, Kirill Dmitriev și Steve Witkoff”, a spus consilierul lui Putin.

Ușakov a spus că Rusia va fi reprezentată în grupul de lucru trilateral pentru probleme de securitate de oficiali ai conducerii Ministerului Apărării. „Delegația noastră a primit de la președintele Rusiei instrucțiuni concrete, luând în considerare toate detaliile discuției care a avut loc astăzi cu americanii”, a precizat consilierul lui Putin.

„Fără rezolvarea problemei teritoriale nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”

Potrivit lui Ușakov, cel mai important este că, în cursul negocierilor lui Putin cu delegația americană, „s-a constatat din nou că, fără rezolvarea problemei teritoriale conform formulei convenite la Anchorage, nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”.

„Așa cum a subliniat Vladimir Putin, suntem sincer interesați de soluționarea crizei ucrainene prin metode politico-diplomatice. Însă, până când acest lucru nu se va realiza, Rusia va continua să urmărească consecvent obiectivele stabilite pentru operațiunea militară specială, exact pe câmpul de luptă, unde Forțele Armate ruse dețin inițiativa strategică”, a adăugat Ușakov.

„Consiliul pentru Pace”, discutat la negocieri

Consilierul lui Putin a mai spus că, la întâlnirea de la Kremlin, a fost discutată și inițiativa lui Donald Trump, „Consiliul pentru Pace”.

„În schimbul de opinii privind „Consiliul Păcii” s-a subliniat disponibilitatea noastră de a aloca în bugetul acestei structuri 1 miliard de dolari din activele rusești înghețate încă de administrația precedentă a SUA. Restul fondurilor din rezervele rusești blocate de SUA ar putea fi utilizate pentru reconstrucția teritoriilor afectate de acțiunile militare, doar după încheierea unui tratat de pace între Rusia și Ucraina. Discuția pe această temă va continua în cadrul grupului bilateral pentru probleme economice”, a comunicat Ușakov.

***

Anterior, Kremlinul declara că este necesară retragerea trupelor ucrainene de pe întreg teritoriul Donbasului pentru a opri acțiunile militare. Witkoff, înainte de călătoria la Moscova, menționa că negocierile pentru un acord de pace se află în faza finală și că soluționarea se reduce la rezolvarea „unei singure probleme”. Despre ce problemă este vorba, el nu a precizat. La sfârșitul lunii decembrie, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, declara că rămân nerezolvate două probleme: Donbasul și gestionarea centralei nucleare de la Zaporojie.