FinComBank: Beneficiază de o reducere aniversară la creditele de consum

Vara aceasta, FinComBank a împlinit 30 de ani! Cu această frumoasă ocazie, oferim o reducere de −3 puncte procentuale de la ratele actuale la creditele de consum!

Ştim că deja ai planuri frumoase pentru această vară. De aceea, venim în întâmpinarea ta, pentru că dorințele merită a fi realizate acum!

Solicită un credit şi bucură-te de o dobândă specială cu o reducere aniversară:

Credit Express. Până la 300.000 de lei, fără gaj, pe o perioadă de până la 5 ani.
Doar acum:
12% în sucursalele Băncii în loc de 15%
11,5% online în loc de 14,5%
11% pentru proiecte salariale în loc de 14%

Credit E-Simplu. Până la 30.000 de lei, fără gaj, pe o perioada de până 3 ani.
Doar acum:
31% în sucursalele Băncii în loc de 34%
30% online în loc de 33%.

Promoția este valabilă până pe 31.08.2023!

 

Te așteptăm în sucursalele Băncii! De asemenea, poţi solicita un credit atât noaptea, cât şi în weekend. Aplică online şi primeşte prin SMS decizia preliminară privind aprobarea creditului în doar 5 minute, la orice oră şi în orice zi a săptămânii.

În această vară, sărbătorește 30 de ani de la înființarea Băncii cu o reducere de −3 puncte procentuale la creditele de consum!

FinComBank — o vară aniversară — reduceri de sărbătoare!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu, la Bruxelles: Moldova se pregătește pentru aderarea la UE către 2030. Cu Transnistria? (VIDEO)

Republica Moldova lucrează pentru a fi pregătită să adere la Uniunea Europeană până în 2030, a declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. În ceea ce privește regiunea transnistreană, șefa statului spune că ambele opțiuni – aderarea împreună cu regiunea sau integrarea în doi pași – „rămân pe masă”.

„Vom lucra așa încât Republica Moldova să fie pregătită pentru aderare către anul 2030. Ceea ce depinde de noi – facem”, a declarat Sandu. Șefa statului susține că eforturile Chișinăului au fost apreciate inclusiv în raportul de aderare din acest an. Decizia va depinde și de instituțiile europene, și de statele membre ale UE, a adăugat președinta: „Este important să comunicăm, să promovăm Moldova. Asta vom face”.  

Întrebată dacă Republica Moldova are în continuare sprijinul tuturor celor 27 de state membre, Maia Sandu a spus că fiecare țară candidată este evaluată în funcție de progresele pe care le face. „Noi suntem judecați după progresele pe care le facem noi. Avem sprijinul tuturor statelor membre. (…) Bineînțeles că există întrebări în contextul situației geopolitice, despre reziliența noastră. Cred că sunt bine-venite aceste propuneri despre garanții – dacă vreți – și după aderare, pentru că ne dorim să consolidăm democrația în Moldova și după aderare”, a declarat șefa statului.

Întrebată dacă o eventuală aderare în 2030 ar avea loc împreună cu regiunea transnistreană sau în doi pași, președinta a spus că alegerea va depinde de cum vor evolua lucrurile: „Ambele opțiuni sunt valabile și, în funcție de cum vom reuși să ne mișcăm și în funcție de context – pentru că realizarea acestor opțiuni depinde de context. Pentru moment, ambele opțiuni sunt pe masă”.

Precizăm că președinta Maia Sandu efectuează o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 16–17 noiembrie. Potrivit Președinției, șefa statului va avea întrevederi cu oficiali europeni și va participa la Forumul privind extinderea Uniunii Europene, găzduit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

Reamintim, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Conform raportului Comisiei Europene din 4 noiembrie, Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. Evaluarea arată că țara noastră ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
parlament.md

„Nu am făcut nicio donație”. Dodon neagă că ar fi oferit €2 000 unei mănăstiri din Ceadîr-Lunga în ajunul alegerilor din Găgăuzia (VIDEO)

Deputatul și liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, a respins informația potrivit căreia ar fi donat 2.000 de euro unei mănăstiri din Ceadîr-Lunga, cu o săptămână înainte de alegerile din Găgăuzia. El a spus că nu a făcut nicio donație și că preoții mănăstirii au confirmat acest lucru. Declarațiile au fost făcute pe 16 noiembrie, la Parlament, în timpul unei discuții cu NewsMaker. Reacția vine după ce Asociația Promo-LEX a scris, făcând referire la declarațiile unor slujitori ai mănăstirii și ale unor persoane prezente la o slujbă, că liderul PSRM, partid care a concurat la alegerile din 15 noiembrie, ar fi donat acești bani.

„Nu am făcut nicio donație. Este în scris deja și la Promo-LEX, și la CEC, cu scrisoare oficială/confirmare din partea preoților”, a spus Dodon.

Întrebat de ce se regăsește acest punct în raport, Dodon a adăugat: „Repet, nu este adevărat ceea ce s-a vehiculat în presă, lucru confirmat în scris de slujitorii din această biserică și de mine. (…) Este o provocare care nu corespunde realității”.

La întrebarea dacă nu a fost vorba despre mită electorală, Dodon a răspuns: „Nu”.

Pe 12 noiembrie, Asociația Promo-LEX s-a referit, într-un raport de observare a alegerilor din Găgăuzia din 15 noiembrie, inclusiv la „activități cu potențial de corupere a alegătorilor”. În acest context, a menționat că „la 8 noiembrie 2026, cu o săptămână înainte de alegeri, Igor Dodon, președinte PSRM, partid înregistrat în calitate de concurent electoral la alegerile regionale din 15 noiembrie 2026, a participat la slujba religioasă de Kasîm, sărbătoare tradițională a găgăuzilor, la mănăstirea „Sfântul Dimitrie”, Ceadîr-Lunga”. Asociația a adăugat că, „potrivit unor slujitori ai mănăstirii și unor persoane prezente la slujbă, la acest eveniment acesta ar fi donat mănăstirii 2.000 de euro”. Detalii AICI.

Amintim că, pe 15 noiembrie, cetățenii cu drept de vot din UTA Găgăuzia au fost așteptați la urne pentru a-și alege deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul. Vezi AICI rezultatele preliminare ale alegerilor pentru funcția de bașcan și AICI rezultatele preliminare ale alegerilor pentru Adunarea Populară.

„Ce să caute ei acolo?”: PAS critică vizitele deputaților socialiști la Moscova. Reacția lui Dodon

Participarea deputatului socialist Bogdan Țîrdea la o reuniune a CSI, prezidată la Moscova de Serghei Șoigu, a stârnit un schimb de replici în Parlament. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman (PAS), a cerut instituțiilor competente să verifice cine l-a delegat pe Țîrdea și în ce calitate a participat. Ea a criticat și deplasarea la Moscova anunțată de alți deputați socialiști. În replică, liderul PSRM, Igor Dodon, a spus că Țîrdea nu a reprezentat Republica Moldova la reuniune și a insistat pe dialog atât cu Estul, cât și cu Vestul.

„Săptămâna trecută, două rachete rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și tot săptămâna trecută, deputatul socialist Bogdan Țîrdea a participat la Moscova la reuniunea secretarilor consiliilor de securitate din CSI, prezidată de Serghei Șoigu – cel care în repetate rânduri a amenințat direct Republica Moldova și cetățenii săi. Întrebarea este cine l-a delegat, în ce capacitate și cu ce mandat să reprezinte țara noastră într-o comunitate din care Republica Moldova nici măcar nu face parte?”, a declarat deputata PAS Doina Gherman în debutul ședinței Parlamentului din 16 noiembrie.

Vicepreședinta Parlamentului a cerut instituțiilor competente să verifice circumstanțele în care Țîrdea a participat la reuniune și să stabilească dacă a fost încălcată legea.

Gherman a criticat și vizita la Moscova, anunțată pentru perioada 14–18 noiembrie, în cadrul căreia mai mulți deputați socialiști urmau să participe la un forum organizat sub egida partidului de guvernământ „Rusia Unită”.

„Ce să caute ei acolo? E clar că nu merg la o putere neocolonială, așa cum este astăzi Rusia, să discute despre decolonizare. Istoria Moldovei nu i-a iertat niciodată pe cei care au deschis porțile cetățenii din interior, oricât de tare ar fi țipat ei că-și iubesc poporul”, a declarat Gherman.

În replică, Igor Dodon a declarat că deputații socialiști participă reuniunile secretarilor consiliilor de securitate din statele membre ale CSI de câțiva ani. „Deputatul Bogdan Țîrdea a fost delegat nu ca reprezentant al statului, cu poziția oficială a statului, dar a participat la un eveniment la care deputații socialiști participă în ultimii 4 sau 5 ani”, a declarat liderul fracțiunii PSRM.

Dodon a apărat și vizita la forumul organizat sub egida partidului „Rusia Unită”. Fostul președinte susține că o parte dintre cetățeni își doresc reluarea dialogului cu Moscova, inclusiv în domeniul energetic.

„Noi, cetățenii Republicii Moldova, reprezentanții votați de cetățeni aici, în Parlament, trebuie să promovăm dialogul cu toți – și în Est, și în Vest. O bună parte a cetățenilor Republicii Moldova doresc reluarea dialogului cu Federația Rusă pe domeniul energetic și nu doar. Ar bine și la nivel de conducere a statului să conștientizeze acest lucru. De aceea, noi vom merge și în Est, și în Vest, pentru a apăra poziția oamenilor”, a declarat Dodon.

Reuniunea secretarilor consiliilor de securitate din statele CSI a avut loc pe 9 noiembrie, la Moscova. Potrivit TVR Moldova, participanții au discutat despre conflictele din mai multe regiuni ale lumii, amenințările la adresa securității și cooperarea dintre structurile de securitate ale statelor CSI. „Republica Moldova a inițiat procesul legal de retragere din CSI și nu mai participă la reuniunile politice ale organizației. Președinția Republicii Moldova nu a mandatat nicio persoană să o reprezinte la reuniunea menționată. Deputatul PSRM participă în nume propriu și în numele formațiunii politice pe care o reprezintă”, a precizat Președinția într-un răspuns pentru sursa citată.

Pe 11 noiembrie, după o întrevedere la Chișinău cu ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, Dodon a anunțat că mai mulți deputați PSRM vor merge din nou la Moscova. Invitația a venit din partea partidului „Rusia Unită”, condus de Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei. Potrivit lui Dodon, socialiștii urmau să participe la un forum dedicat combaterii practicilor moderne ale neocolonialismului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
logos-pres.md

Estonia închide toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia. Avertisment de călătorie pentru moldoveni

Ambasada Republicii Moldova în Estonia a emis luni, 16 noiembrie, o alertă de călătorie după ce autoritățile de la Tallinn au decis închiderea tuturor punctelor de frontieră cu Federația Rusă, începând de luna viitoare, în urma unei tentative de sabotaj împotriva unei companii din industria apărării. Instituția a recomandat moldovenilor care plănuiesc deplasări între Estonia și Federația Rusă să identifice rute alternative.

„Începând cu 1 decembrie 2026, autoritățile estoniene planifică închiderea punctelor de trecere rutieră a frontierei cu Federația Rusă. Astfel, cetățenii moldoveni care intenționează să călătorească între Estonia și Federația Rusă sunt îndemnați să țină cont de această măsură, să își planifice din timp deplasările și să identifice rute alternative”, a transmis misiunea diplomatică într-un comunicat.

Precizăm că, pe 15 noiembrie, ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a anunțat că toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia vor fi închise, începând cu 1 decembrie, după o tentativă de sabotaj asupra companiei Threod Systems, care produce drone de recunoaștere cu rază lungă de acțiune și drone de atac. Oficialul a precizat că, conform informațiilor autorităților estoniene, atacul a fost comandat de GRU – agenția de informații militare externe a armatei ruse.

„Rusia trebuie să înțeleagă că acțiunile ostile împotriva Estoniei au consecințe. Încercările de a ne intimida, de a destabiliza situația sau de a ne submina securitatea nu vor rămâne fără răspuns”, a transmis Tsahkna pe X, notează Politico.

Incidentul a avut loc pe 14 noiembrie, la scurt timp după ora 03:00. Procurorul general al țării, Astrid Asi, a comunicat că făptașii au fost surprinși la sediul companiei Threod Systems din Viimsi, în apropiere de Tallinn, în timp ce încercau să pătrundă în clădire cu intenția de a-i da foc și de a provoca o explozie. Personalul de securitate al companiei a reușit să prevină atacul.

Opt suspecți – toți locuitori ai Letoniei, care se învecinează cu Estonia – au fost reținuți. Cinci dintre aceștia au fost plasați în arest preventiv.

screenshot

„Nu poate de dorul malului stâng și a acceptat acea sancțiune”. Grosu, despre revenirea lui Krasnoselski

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, susține că liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, „nu poate de dorul malului stâng și a acceptat sancțiunea de a nu putea părăsi teritoriul R. Moldova în următorii cinci ani”. Grosu a spus că nu vede o problemă juridică în aplicarea interdicției în cazul lui Krasnoselski, care nu este cetățean al R. Moldova. Potrivit lui Grosu, aceasta este „una din interdicții”. Întrebat ce alte măsuri restrictive ar urma să fie aplicate, despre care și Guvernul a dat de înțeles în ajun, Grosu a spus că „o să anunțe la timpul respectiv”.

„Nu poate de dorul malului stâng și a acceptat acea sancțiune de a nu putea părăsi teritoriul Republicii Moldova în următorii cinci ani”, a declarat Grosu jurnaliștilor, pe 16 noiembrie.

Întrebat în baza cărei legi s-a impus interdicția de a părăsi țara în cazul lui Krasnoselski, care nu este cetățean al R. Moldova, Grosu a răspuns: „Legea și trimiterile legale o să fie anunțate de către autoritățile competente”. La întrebarea dacă în acest sens ar putea fi deschis un dosar penal, el a răspuns: „Deci, una din interdicții este de a părăsi teritoriul Republicii Moldova. La moment, este această interdicție pentru o perioadă de cinci ani. Alte interdicții sau alte restricții – atunci când o să fie cazul și o să fie prezentate de autoritățile competente – atunci o să vă comunicăm”.

La întrebarea dacă vede o problemă juridică în aplicarea interdicției de a părăsi țara în cazul lui Krasnoselski și dacă nu ar fi fost mai potrivit să i se interzică intrarea în țară, Grosu a declarat: „Nu văd de ce ar fi o problemă juridică. (…) Statul are dreptul să aplice interdicții și la ieșire, și la intrare. În cazul dat, s-a ales interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova”. Potrivit lui Grosu, această interdicție va fi aplicată când liderul de facto al regiunii transnistrene va încerca să iasă din țară.

Solicitat să comunice despre ce alte măsuri restrictive a dat de înțeles Guvernul în ajun, atunci când a confirmat revenirea lui Krasnoselski la Chișinău, menționând că „După procedurile de control, acesta va suporta consecințele incidentului recent de la Moscova, inclusiv interdicția de a ieși din țară prin punctele de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova timp de 5 ani”, Grosu a răspuns: „O să le anunțe la timpul respectiv”. La precizarea jurnaliștilor, dacă este vorba și despre confiscarea fondurilor lui Krasnoselski, oficialul a menționat: „O să anunțe la timpul respectiv”.

La întrebarea jurnaliștilor dacă Guvernul se aștepta ca liderul de facto al regiunii transnistrene să revină în Moldova, Grosu a spus: „Noi trebuie să fim gata tot timpul pentru orice scenariu, inclusiv și pentru acesta”.

***

Amintim că, pe 4 noiembrie curent, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a apărut alături de președintele rus Vladimir Putin, la Moscova. Acesta din urmă i-a înmânat Ordinul de Onoare. Detalii AICI.

Chișinăul a calificat acțiunea drept „o provocare a Rusiei”, precizând că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”. Totodată, autoritățile au anunțat că, la revenirea de la Moscova, lui Krasnoselski îi va fi aplicată o interdicție de a părăsi teritoriul R. Moldova pentru o perioada de cinci ani. Detalii AICI. Întrebat de NewsMaker despre temeiul juridic al interdicției, premierul Vasile Tofan a invocat caracterul politic al relației cu regiunea transnistreană și a spus că autoritățile au instrumentele necesare pentru a aplica măsura. Tot atunci, Tofan a confirmat că Krasnoselski deține cetățenia rusă și că nu este cetățean al R. Moldova. Detalii AICI. NewsMaker a analizat AICI cum ar putea Chișinăul să aplice interdicția și cum ar putea Tiraspolul să folosească măsura în avantajul său.

Pe 13 noiembrie, Asociația Promo-LEX i-a solicitat premierului să convoace Consiliul interinstituțional de supervizare, pentru a aplica măsuri restrictive persoanelor din structurile de la Tiraspol responsabile de tortură și detenții arbitrare, iar „prima listă să înceapă cu Vadim Krasnoselski”. Totodată, asociația a cerut Guvernului să renunțe la măsura interdicției de a părăsi țara și să îi interzică lui Krasnoselski intrarea în R. Moldova, precum și să îi blocheze fondurile. Detalii AICI.

În seara zilei de 16 noiembrie, Krasnoselski a fost surprins de jurnaliști la aeroportul din Chișinău. Ulterior, Guvernul a confirmat că acesta a aterizat la Chișinău și că, după încheierea procedurilor de control, îi va fi interzis să părăsească R. Moldova timp de cinci ani. Detalii AICI. Revenirea în R. Moldova a lui Vadim Krasnoselski a stârnit mai multe reacții. Detalii AICI.

***

Menționăm că, în decembrie 2026, expiră cel de-al doilea mandat al lui Krasnoselski. Scrutinul pentru alegerea liderului de facto al regiunii transnistrene nu este recunoscut de autoritățile de la Chișinău. Printre candidați se numără Vitalii Neagu, șeful „executivului” de la Tiraspol și posibil succesor al lui Krasnoselski. În cursă s-a înscris și „deputatul” local Vadim Cravciuc, căruia președinta Maia Sandu i-a retras anterior cetățenia Republicii Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: