Fintech Future Conference: De la tehnologie la economie reală

P.
| 18 februarie, 2026
16:21

Promo

Republica Moldova găzduiește în acest an cea de-a treia ediție a conferinței Fintech Future, eveniment strategic dedicat dezvoltării unui ecosistem financiar digital inclusiv, interoperabil și orientat spre economia reală. Sub motto-ul “Fintech for All”, conferința reunește lideri ai industriei, autorități publice, investitori, fintech-uri și inovatori digitali, oferind o platformă de dialog și colaborare între toți actorii relevanți din sector.

Totodată, ediția din acest an face parte din inițiativa internațională Global Money Week, aliniindu-se astfel eforturilor globale de promovare a educației financiare și a incluziunii financiare în rândul tinerilor și al comunității largi.

Organizată cu susținerea Comitetului Național în domeniul FinTech din cadrul ATIC, conferința Fintech Future 2026 evidențiază, în contextul integrării europene și al obiectivului național “Moldova Europeană 2030”, rolul sectorului fintech ca motor al transformării digitale a economiei. Evenimentul promovează adoptarea tehnologiilor financiare într-un mod inclusiv și sustenabil, oferind companiilor și instituțiilor oportunitatea de a se conecta cu tendințele internaționale, bunele practici și soluțiile inovative care modelează viitorul serviciilor financiare.

Evenimentul este dedicat stakeholderilor din industriile fintech și industriile conexe: reprezentanți ai ministerelor, ai băncii centrale a Moldovei, bănci comerciale, asociații de profil, instituții academice, infrastructuri de suport pentru antreprenoriat, companii fintech, IT și sectoare conectate, precum și entuziaști interesați de FinTech și TechFin.

Subiecte cheie care vor fi abordate:

Incluziune financiară și acces la servicii: soluții digitale pentru zone rurale, mobile & agent banking, micro lending pentru agricultură și IMM-uri, servicii financiare pentru diaspora;
Open Finance și securitate digitală: extinderea open banking, interoperabilitate, protecția datelor și identitate digitală;
Finanțe integrate în economia reală: modele Embedded Finance și Banking as-a-Service pentru producție, export și lanțuri de furnizori;
Inteligență artificială și tehnologie pentru conformitate: soluții antifraudă, eKYC & AML automatizate, RegTech și supraveghere modernă;
Finanțarea inovării și sprijin european: instrumente UE și fonduri regionale pentru dezvoltarea de proiecte fintech.

De ce să participi la Fintech Future 2026?

Evenimentul oferă companiilor, băncilor, investitorilor și startup-urilor fintech o oportunitate unică de networking, schimb de experiență și creștere strategică:

Descoperi cele mai noi tendințe și tehnologii care transformă industria financiară;
Creezi parteneriate strategice cu lideri din sectorul financiar, IT și reglementare;
Înțelegi cum fintech-ul poate susține economia reală și internaționalizarea IMM-urilor;
Accesezi perspective și instrumente de finanțare europene pentru inovare;
Contribui la conturarea unui ecosistem financiar digital modern, sigur și incluziv în Moldova.

Fii parte din schimbare! Participă la Fintech Future 2026 și conectează-te cu liderii industriei: https://fintechfuture.ict.md/

Conferința este organizată cu sprijinul Comitetului Național în domeniul FinTech de ATIC, Tekwill și Fintech Hub și reflectă capacitatea sectorului de a deveni un catalizator al transformării digitale, conectând industria locală la standardele și oportunitățile pieței financiare europene.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

ATIC, Chișinău, Fintech Future Conference, Moldova, Tekwill

Știri similare

Știri

Moldova taie 30% din bugetari/ Motorina va ajunge să coste 40 de lei?/ Tofan prognozează o iarnă grea

Lucru în Moldova

Joburi bine plătite în Chișinău: posturi vacante cu salarii de la 20 până la 80 de mii de lei

Externe

Financial Times: Rețeaua A7, creată de Ilan Șor cu sprijin rusesc, a transferat peste $6,9 mlrd prin sistemul bancar internațional, în pofida sancțiunilor

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
16:15

Standard Chartered, Citigroup și alte bănci internaționale au procesat miliarde de dolari proveniți de la A7, o rețea fintech înființată în Rusia și Kârgâzstan de oligarhul moldovean Ilan Șor, cu sprijinul unei bănci de stat ruse, relatează Financial Times. Documentele obținute de publicație arată că A7 ar fi folosit firme-paravan și o rețea de acte false pentru a transfera peste 6,9 miliarde de dolari prin sistemul financiar internațional, în pofida sancțiunilor impuse Rusiei. O parte dintre tranzacții ar fi vizat bunuri sensibile, inclusiv echipamente militare și achiziții pentru serviciile de securitate ruse.

A7 a fost creată ca alternativă la sistemul occidental de plăți și a fost prezentată de Kremlin drept un instrument pentru plățile transfrontaliere ale Rusiei, după excluderea unor bănci rusești din sistemul Swift în urma invaziei Ucrainei.

Miliarde de dolari prin bănci internaționale

Potrivit documentelor analizate de FT, conturile A7 și ale entităților asociate au primit 1,1 miliarde de dolari la Standard Chartered în Hong Kong, între sfârșitul lui 2024 și august 2025. DBS Hong Kong a primit 273 de milioane de dolari, clienții Citigroup au încasat 74 de milioane, iar clienții Deutsche Bank din Europa aproximativ 18 milioane de dolari.

În Emiratele Arabe Unite, 17 entități asociate A7 au deschis conturi la First Abu Dhabi Bank și au efectuat plăți externe de peste 1,8 miliarde de dolari. A7 a folosit și conturi la JPMorgan Chase și DBS.

Schema se baza pe firme-paravan care depuneau bani în bănci conectate la Swift, după care fondurile erau folosite pentru plata unor facturi externe în numele unor companii ruse. Puțin peste jumătate dintre fluxurile financiare identificate au avut drept destinație finală conturi bancare din China.

Documente false pentru a ascunde mărfurile

A7 ar fi investit resurse considerabile pentru a trece de controalele bancare. Firmele-paravan produceau facturi și alte documente falsificate pentru a ascunde adevărata natură a tranzacțiilor.

Rețeaua dispunea inclusiv de mii de ștampile corporative, unele falsificate, iar angajații primeau instrucțiuni despre modul în care trebuiau descrise mărfurile pentru a nu atrage atenția băncilor.

Într-un caz descris de FT, A7 a încercat să ascundă achiziția a 500 de dispozitive de vedere pe timp de noapte, în valoare de aproximativ 510 000 de dolari, pentru un client rus. Documentele pregătite pentru bancă prezentau marfa drept sticlă securizată, iar angajații au luat în calcul inclusiv varianta „încălțăminte”.

Angajații încercau, de asemenea, să elimine din documente orice „urmă rusească”, inclusiv apariția alfabetului chirilic.

Băncile au început să închidă conturi

Documentele arată că Standard Chartered a început să ridice semne de întrebare în februarie 2025, după o serie de transferuri împărțite în tranșe mai mici. Ulterior, conturile beneficiarilor asociați A7 au fost închise, iar compania și-a mutat o parte din operațiuni către Emiratele Arabe Unite.

First Abu Dhabi Bank a declarat pentru FT că nu comentează cazuri individuale, dar a confirmat că toate conturile asociate A7 identificate de publicație fuseseră deja depistate și închise.

DBS a declarat că nu a avut relații directe cu A7, dar a recunoscut că una dintre entitățile identificate de FT deținea un cont la bancă și că au fost luate măsurile corespunzătoare.

Standard Chartered, Citigroup, JPMorgan și Deutsche Bank au subliniat angajamentul lor față de combaterea spălării banilor, dar au refuzat să ofere comentarii suplimentare.

A7, precum și băncile Eldik, Aiyl și Eurasian Savings Bank, nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Financial Times.

A7 a fost înființată inițial în Rusia și Kârgâzstan de oligarhul fugar Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” în Republica Moldova, cu sprijinul Promsvyazbank, o bancă de stat rusă cu legături cu industria de apărare. În mai 2025, A7 a fost sancționată de Marea Britanie.

Potrivit FT, operațiunea ar putea fi mai amplă decât indică suma de 6,9 miliarde de dolari: în datele analizate apar alte aproximativ 17 500 de plăți a căror valoare nu a putut fi stabilită.

A7, ilan șor, kremlin, top

Știri similare

Bani

Tarife mai mari la căldură, solicitate pentru locuitorii din Chișinău și Bălți. Cu cât diferă de prețurile actuale

Mihaela Conovali
| 22 septembrie, 2026
15:45

Întreprinderea „Termoelectrica”, care asigură cu energie termică peste 4 mii de imobile din Chișinău, și „CET-Nord”, care asigură cu căldură mii de clădiri din municipiul Bălți, au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) cereri de majorare a tarifelor. „Termoelectrica” cere cu 1 669 de lei/Gcal mai mult decât tariful actual, iar „CET-Nord” – cu 2 113 lei/Gcal mai mult.

„Termoelectrica” cere un tarif pentru energia termică livrată consumatorilor de 3 689 de lei/Gcal, cu 1 669 de lei/Gcal mai mult decât tariful actual, de 2 020 de lei/Gcal.

În adresarea, semnată pe 17 septembrie, „Termoelectrica” a precizat că a înaintat cererea ca urmare a scrisorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică din 14 septembrie, prin care i s-a solicitat prezentarea cererii de ajustare până pe 18 septembrie. „Prin urmare, „Termoelectrica” S.A. s-a conformat solicitării în termenul stabilit. (…) Principalii factori care au determinat necesitatea revizuirii prețului și tarifului sunt evoluția costurilor aferente gazelor naturale și componenta de corectare a venitului reglementat pentru anul 2026. Depunerea cererii reprezintă o etapă a procedurii de reglementare și nu determină, prin ea însăși, modificarea imediată a prețului sau tarifului achitat de consumatori. Cererea și calculele justificative urmează să fie examinate de ANRE, iar decizia finală privind aprobarea valorilor reglementate aparține Agenției”, a declarat „Termoelectrica” pe o rețea de socializare.

„CET-Nord” solicită un tarif pentru energia termică livrată consumatorilor de 4 314 lei/Gcal, cu 2 113 lei/Gcal mai mult decât tariful actual, de 2 201 lei/Gcal. Și „CET-Nord” a menționat că a înaintat cererea la solicitarea ANRE.

Ambele solicitări au fost publicate pe pagina ANRE, pe 22 septembrie, la secțiunea „Proiecte supuse consultărilor publice”.

***

Ultima dată, tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de „Termoelectrica” a fost modificat în februarie 2026, când a fost redus cu 490 de lei/Gcal față de tariful anterior. Tot atunci, tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către „CET-Nord” a fost majorat cu 75 de lei/Gcal față de tariful în vigoare la acel moment.

ANRE, CET-Nord, termoelectrică, top

Știri similare

Viață

Bloggerul Nekoglai și partenera sa, suspectați de vânzarea drogurilor: poliția, detalii despre reținere VIDEO

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
15:07

Un moldovean de 25 de ani și partenera sa, o cetățeană a Rusiei de 21 de ani, au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile, fiind suspectați de comercializarea drogurilor și promovarea consumului de substanțe narcotice pe rețelele de socializare. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP) marți, 22 septembrie, într-un comunicat. Potrivit surselor NewsMaker, persoanele vizate sunt bloggerul Nekoglai și partenera sa.

Cei doi au fost documentați timp de două luni de ofițerii Direcției Antidrog a Inspectoratului Național de Investigații, în comun cu ofițerii de urmărire penală ai Inspectoratului de Poliție Botanica și procurorii Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Botanica.

Conform IGP, cuplul administra conturi pe rețelele de socializare urmărite de peste 12 milioane de persoane. Prin intermediul acestora, cei doi ar fi promovat consumul de droguri și, în anumite cazuri, ar fi comercializat substanțe narcotice.

În urma măsurilor speciale de investigație, polițiștii au identificat și un bărbat de 51 de ani, cetățean al Ucrainei, care ar fi procurat droguri pentru consum propriu de la cei doi suspecți.

Pe 16 septembrie, oamenii legii au efectuat percheziții într-un imobil de lux închiriat de cei doi. Polițiștii au ridicat marijuana, hașiș și mefedronă, cântare electronice de înaltă precizie, precum și telefoane despre care susțin că ar fi fost utilizate în activitatea infracțională.

O altă percheziție a fost efectuată la domiciliul bărbatului de 51 de ani, unde a fost depistată și ridicată marijuana.

IGP a mai precizat că, în momentul reținerii, cei doi suspecți ar fi manifestat un comportament agresiv, ar fi opus rezistență fizică și ar fi amenințat angajații Direcției Antidrog.

Cuplul este cercetat pentru mai multe infracțiuni, inclusiv promovarea consumului de droguri prin intermediul rețelelor de socializare și comercializarea drogurilor în proporții deosebit de mari. Potrivit IGP, persoanele vinovate riscă până la 20 de ani de închisoare.

Instanța a dispus arestarea preventivă a celor doi pentru 30 de zile, la solicitarea procurorului de caz.

Investigația continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea altor eventuale persoane implicate.

arest, cuplu, droguri, top

Știri similare

Viață

Finanțarea pentru educația incluzivă va fi dublată de la 1 ianuarie 2027. Inițiativa MEC

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
14:21

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune majorarea de la 2% la 4% a ponderii resurselor rezervate educației incluzive din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general. Proiectul de hotărâre se află în prezent în proces de avizare publică, iar noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit unui comunicat al MEC, fondurile vor fi distribuite școlilor în funcție de numărul copiilor care au nevoie de sprijin, tipul și severitatea dizabilității, precum și serviciile specializate necesare.

În prezent, raioanele și municipiile decid cât alocă pentru educația incluzivă, în limita a 2% din transferurile primite. „Din acest motiv, finanțarea diferă de la o regiune la alta și nu reflectă întotdeauna numărul copiilor care au nevoie de ajutor”, a menționat instituția.

Prin noua formulă, 4% din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general va fi rezervat educației incluzive, iar alocațiile pentru fiecare instituție vor fi calculate în funcție de necesitățile concrete ale elevilor. Astfel, școlile în care sunt mai mulți copii care necesită servicii specializate ar urma să primească mai multe resurse.

Finanțarea va fi calculată distinct pentru cadrele didactice de sprijin, psihologi, logopezi, psihopedagogi, interpreți în limbaj mimico-gestual și centrele de resurse pentru educația incluzivă.

Datele MEC arată că, în 2026, în școlile din Republica Moldova învață 4.791 de elevi cu dizabilități, cu 457 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 2.558 au dizabilități severe, 1.561 au dizabilități accentuate, iar 672 – dizabilități medii.

În sistemul de învățământ funcționează 939 de centre de resurse pentru educația incluzivă. Totodată, sunt raportate 1 509 unități de cadre didactice de sprijin, 542 de psihologi, 144 de logopezi și 34 de psihopedagogi.

Potrivit ministerului, noul mecanism urmărește ca accesul copiilor la serviciile de sprijin să nu depindă de localitatea în care aceștia învață. Resursele ar urma să fie distribuite după aceleași criterii la nivel național și corelate cu necesitățile elevilor din fiecare instituție.

Proiectul prevede și măsuri de tranziție pentru școlile care, în urma aplicării noii formule, ar putea primi alocații mai mici. MEC urmează să valideze datele fiecărei instituții, să testeze formula de calcul și să stabilească un nivel minim de finanțare pentru serviciile deja oferite copiilor.

Ministerul a precizat că proiectul are drept scop și alinierea cadrului normativ la modificările operate în Codul educației prin reforma „Restart în educație”, aprobată de Parlament prin Legea nr. 200/2026.

Știri similare

Bani

„Energocom va veni cu solicitare și deja ANRE-ul se va expune”: Junghietu, despre tariful la gaz

Mihaela Conovali
| 22 septembrie, 2026
13:40

Estimările Ministerului Energiei indică un risc serios de creștere a prețurilor atât a produselor petroliere, cât și a gazelor naturale, în perioada următoare. Declarațiile au fost făcute de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a precizat că această creștere ar putea fi semnificativă. În ceea ce privește gazele naturale, Junghietu a spus că prețul actual de achiziție este net superior celui inclus în tarif și că devierile Energocom depășesc 180 de milioane de lei. Potrivit ministrului, reieșind din achizițiile efectuate, Energocom va veni cu o solicitare către ANRE, iar Agenția se va pronunța asupra acesteia.

La ședința Guvernului din 22 septembrie, Junghietu a declarat că „Ministerul Energiei urmărește evoluția prețurilor gazelor naturale și produselor petroliere pe piețele internaționale și, desigur, impactul lor posibil asupra costurilor de aprovizionare a Republicii Moldova”. „Estimările noastre indică un risc serios de creștere a prețului plătit de consumatori în perioada următoare. Această creștere ar putea fi semnificativă și ar apăsa asupra bugetelor familiilor. Astăzi nu putem anunța un nou tarif și nici o dată la care acesta s-ar aplica. Orice eventuală solicitare de ajustare trebuie examinată de ANRE pe baza costurilor justificate”, a comunicat ministrul.

Ulterior, după ședința Guvernului, Junghietu, referindu-se la gazele naturale, a spus că „prețul actual de achiziție este net superior celui inclus în tarif”. „Cum am mai spus, inclusiv la deschiderea ședinței de Guvern, (…) reieșind din achizițiile pe care le-a făcut Energocom, ei vor veni, conform metodologiei, către ANRE cu solicitare și deja ANRE-ul se va expune”, a adăugat ministrul.

Întrebat dacă tariful la gaz ar putea fi majorat cu 6-7 lei, Junghietu a răspuns: „Vom ști clar cât ne vor costa gazele în luna octombrie abia pe 30 septembrie, dar adevărul este că pe lângă devierile negative acumulate de Energocom în perioada verii care au fost incluse în tarif, deja devierile cumulate ale Energocom depășesc 180 de milioane de lei. (…) Conform metodologiei, urmează Energocom să se adreseze ANRE-ului și ANRE, după ce va efectua analizele și calculul, va veni cu modificarea”.

***

Menționăm că, pe 1 septembrie 2026, a intrat în vigoare noul tarif pentru gazele naturale. Consumatorii casnici vor achita 20,30 de lei pentru un metru cub de gaz, cu aproximativ 5,88 lei mai mult. ANRE a aprobat majorarea tarifului pe 21 august, în pofida criticilor și a protestelor organizate în fața sediului instituției. ANRE a explicat anterior că principalul factor care a determinat revizuirea tarifului este creșterea costului de achiziție a gazelor naturale.

În ceea ce privește produsele petroliere, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pe 22 septembrie că prețurile pe piața europeană și pe cea regională au tendința de creștere. Astfel, oficialul a admis că, pe fondul scumpirilor, prețul motorinei în Republica Moldova poate ajunge la 40 de lei pe litru. Mai mult, el a spus că devine tot mai evident scenariul în care motorina va depăși și acei 40 de lei la litru. Între timp, ANRE a anunțat noile prețuri la carburanți, care vor crește din nou. Detalii AICI.

***

Precizăm că Guvernul a aprobat un proiect prin care propune Parlamentului declararea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată pe 22 septembrie, după ce, în ajun, în cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate, prezidate de șefa statului Maia Sandu, s-a convenit asupra necesității instituirii stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Ședința Parlamentului este programată pentru ora 14:30.