Tansim news agency

Fiul lui Ali Khamenei, ales noul lider suprem al Iranului. Ce se știe despre el?

Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, a fost ales lider suprem al Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, relatează BBC. Amintim că ayatollahul Ali Khamenei, fostul lider suprem al Iranului, a fost ucis în urma atacurilor SUA și Israelului.

Potrivit sursei citate, spre deosebire de tatăl său, Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, a rămas mult timp în umbră. El nu a ocupat niciodată funcții de stat, nu a ținut discursuri publice și nu a acordat interviuri, iar în spațiul public există doar un număr redus de fotografii și înregistrări video cu el.

Totuși, de-a lungul anilor au circulat zvonuri potrivit cărora, în culisele politicii iraniene, el ar avea o influență considerabilă. Telegrame diplomatice ale SUA, publicate de WikiLeaks la sfârșitul anilor 2000, îl descriau drept „puterea din spatele robelor religioase” – o persoană pe care cercurile conducătoare o considerau pe scară largă „capabilă și hotărâtă”.

Conform sursei citate, alegerea lui Mojtaba Khamenei ar putea fi controversată. Republica Islamică a fost fondată în 1979, după răsturnarea monarhiei, iar ideologia sa pornește de la principiul că liderul suprem trebuie ales pentru autoritatea sa religioasă și pentru calitățile dovedite de lider, nu pe baza moștenirii dinastice.

În timpul conducerii sale, Ali Khamenei a vorbit despre viitoarea conducere a Republicii Islamice doar în termeni foarte generali. Unul dintre membrii Consiliului Experților — organul religios care alege liderul suprem — a declarat acum doi ani că Ali Khamenei s-ar fi opus ideii de a-și înainta fiul drept candidat pentru această funcție în viitor. Totuși, el însuși nu a comentat niciodată public aceste presupuneri.

Cine este Mojtaba Khamenei

Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, și este al doilea dintre cei șase copii ai lui Khamenei. Studiile medii le-a făcut la școala religioasă „Alavi” din Teheran. Potrivit presei iraniene, la vârsta de 17 ani, Mojtaba a efectuat de mai multe ori perioade scurte de serviciu militar în timpul războiului iraniano-irakian.

În 1999, Mojtaba Khamenei a plecat la Qom — oraș sfânt considerat unul dintre cele mai importante centre ale teologiei șiite — pentru a-și continua educația religioasă. Potrivit sursei citate, până atunci el nu purta veșminte clericale, iar motivele pentru care a decis să intre la un seminar religios la vârsta de 30 de ani rămân neclare, în condițiile în care, de obicei, acest lucru se face la o vârstă mult mai tânără.

Mojtaba Khamenei rămâne un cleric de rang mediu. În ultimele zile, presa și oficiali apropiați de centrele de putere din Iran au început să-l numească pe Mojtaba Khamenei „ayatollah” — un titlu religios înalt. Potrivit unor observatori, acest lucru ar putea fi o încercare de a-i ridica statutul religios și de a-l prezenta drept un candidat convingător pentru rolul de lider. În sistemul de educație religioasă, obținerea titlului de „ayatollah” și predarea la niveluri avansate sunt considerate un indicator al cunoștințelor unei persoane și reprezintă unul dintre criteriile și condițiile pentru alegerea viitorului lider. Totuși, un precedent similar a existat deja: Ali Khamenei a primit titlul de „ayatollah” la scurt timp după ce, în 1989, a devenit al doilea lider suprem.

Numele lui Mojtaba Khamenei a ajuns în centrul atenției publice în timpul alegerilor prezidențiale din 2005, câștigate de populistul-conservator Mahmoud Ahmadinejad. Candidatul reformist Mehdi Karroubi l-a acuzat pe Mojtaba de implicare în vot prin Corpsul Gardienilor Revoluției Islamice și miliția Basij, care ar fi distribuit bani grupurilor religioase pentru a-l ajuta pe Ahmadinejad. Patru ani mai târziu, acuzațiile s-au repetat, iar realegerea lui Ahmadinejad a declanșat proteste masive, cunoscute sub numele de „Mișcarea Verde”, unii manifestanți scandând împotriva ideii că Mojtaba ar putea succeda tatălui său. Mustafa Tajzadeh, vice-ministru de interne la acea vreme, a numit rezultatele „o lovitură de stat electorală”, susținând că a fost „la cererea directă a lui Mojtaba Khamenei”. După alegerile din 2009, candidații reformiști Mir-Hossein Mousaviși Mehdi Karroubi au fost plasați sub arest la domiciliu.

Săptămâna trecută, ministrul apărării al Israelului a declarat că oricine va deveni succesorul ayatollahului Ali Khamenei va fi „o țintă clară pentru eliminare”.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Rusia recunoaște că își pierde din sfera de influență”: Ministra de Externe a României, reacție la acuzațiile lui Ozerov

Ministra interimară a Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a reacționat la declarațiile ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, care a vorbit despre „încercări de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei” și că „tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție, privește republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi”. Țoiu a spus că, prin aceste declarații, Rusia „recunoaște că își pierde din sfera de influență”.

Într-un interviu pentru TASS, Ozerov a declarat că „încercările de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei sunt însoțite de eforturi de a șterge din memoria publică paginile glorioase ale istoriei ruso-moldovenești”. „Tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție – din păcate, cu complicitatea autorităților locale – privesc republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi și înapoiate, reproducând modelul neocolonial al dependenței unilaterale, obișnuit pentru elitele occidentale și dăunător pentru „protejații” acestora”, a spus Ozerov. Totodată, el a menționat că „Rusia nu a urmărit niciodată confruntarea și nu este sub nicio formă interesată ca Moldova să repete soarta de neinvidiat a statului vecin”.

Solicitată de Digi24 să comenteze aceste acuzații, Țoiu a declarat: „Ceea de dumneavoastră numiți acuzații sunt, de fapt, declarații ale Rusiei, pentru că recunoaște că își pierde din sfera de influență. (…) Cetățenii din Republica Moldova sunt pe drumul ireversibil de aderare la Uniunea Europeană. De altfel, o reușită extraordinară a muncii din ultimul an și a ultimilor ani de zile este deschiderea clusterelor de negocieri, a două clustere, și vrem să le deschidem pe toate până la sfârșitul anului pentru aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei. Sunt pe un drum ireversibil, pe cale europeană. Ireversibil din perspectiva voinței cetățenilor. (…) Rusia reacționează la această evidență. Ei nu mai pot să concureze, realism vorbind, în scenariile de viitor nici pentru țări ca România, nici pentru țări membre ale Uniunii Europene, nici pentru țări care vor să adere la Uniunea Europeană, cum e Moldova”.

Țoiu a mai spus că „Rusia este singura țară din lume care investește sute de milioane, sunt evaluări care vorbesc chiar de aproape un miliard, în propagandă, nu pentru a-și promova propria reușită, pentru că această reușită nu există”. „Folosesc acești bani pentru a încerca să vulnerabilizeze perspectiva față de NATO sau față de Uniunea Europeană și exact aceeași dinamică o au față de Republica Moldova”, a conchis ministra interimară a Afacerilor Externe a României.

Menționăm că autoritățile Republicii Moldova nu au comentat deocamdată declarațiile lui Ozerov.

***

Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare.

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.

Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova”, mai declara șefa statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: