Tansim news agency

Fiul lui Ali Khamenei, ales noul lider suprem al Iranului. Ce se știe despre el?

Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, a fost ales lider suprem al Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, relatează BBC. Amintim că ayatollahul Ali Khamenei, fostul lider suprem al Iranului, a fost ucis în urma atacurilor SUA și Israelului.

Potrivit sursei citate, spre deosebire de tatăl său, Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, a rămas mult timp în umbră. El nu a ocupat niciodată funcții de stat, nu a ținut discursuri publice și nu a acordat interviuri, iar în spațiul public există doar un număr redus de fotografii și înregistrări video cu el.

Totuși, de-a lungul anilor au circulat zvonuri potrivit cărora, în culisele politicii iraniene, el ar avea o influență considerabilă. Telegrame diplomatice ale SUA, publicate de WikiLeaks la sfârșitul anilor 2000, îl descriau drept „puterea din spatele robelor religioase” – o persoană pe care cercurile conducătoare o considerau pe scară largă „capabilă și hotărâtă”.

Conform sursei citate, alegerea lui Mojtaba Khamenei ar putea fi controversată. Republica Islamică a fost fondată în 1979, după răsturnarea monarhiei, iar ideologia sa pornește de la principiul că liderul suprem trebuie ales pentru autoritatea sa religioasă și pentru calitățile dovedite de lider, nu pe baza moștenirii dinastice.

În timpul conducerii sale, Ali Khamenei a vorbit despre viitoarea conducere a Republicii Islamice doar în termeni foarte generali. Unul dintre membrii Consiliului Experților — organul religios care alege liderul suprem — a declarat acum doi ani că Ali Khamenei s-ar fi opus ideii de a-și înainta fiul drept candidat pentru această funcție în viitor. Totuși, el însuși nu a comentat niciodată public aceste presupuneri.

Cine este Mojtaba Khamenei

Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, și este al doilea dintre cei șase copii ai lui Khamenei. Studiile medii le-a făcut la școala religioasă „Alavi” din Teheran. Potrivit presei iraniene, la vârsta de 17 ani, Mojtaba a efectuat de mai multe ori perioade scurte de serviciu militar în timpul războiului iraniano-irakian.

În 1999, Mojtaba Khamenei a plecat la Qom — oraș sfânt considerat unul dintre cele mai importante centre ale teologiei șiite — pentru a-și continua educația religioasă. Potrivit sursei citate, până atunci el nu purta veșminte clericale, iar motivele pentru care a decis să intre la un seminar religios la vârsta de 30 de ani rămân neclare, în condițiile în care, de obicei, acest lucru se face la o vârstă mult mai tânără.

Mojtaba Khamenei rămâne un cleric de rang mediu. În ultimele zile, presa și oficiali apropiați de centrele de putere din Iran au început să-l numească pe Mojtaba Khamenei „ayatollah” — un titlu religios înalt. Potrivit unor observatori, acest lucru ar putea fi o încercare de a-i ridica statutul religios și de a-l prezenta drept un candidat convingător pentru rolul de lider. În sistemul de educație religioasă, obținerea titlului de „ayatollah” și predarea la niveluri avansate sunt considerate un indicator al cunoștințelor unei persoane și reprezintă unul dintre criteriile și condițiile pentru alegerea viitorului lider. Totuși, un precedent similar a existat deja: Ali Khamenei a primit titlul de „ayatollah” la scurt timp după ce, în 1989, a devenit al doilea lider suprem.

Numele lui Mojtaba Khamenei a ajuns în centrul atenției publice în timpul alegerilor prezidențiale din 2005, câștigate de populistul-conservator Mahmoud Ahmadinejad. Candidatul reformist Mehdi Karroubi l-a acuzat pe Mojtaba de implicare în vot prin Corpsul Gardienilor Revoluției Islamice și miliția Basij, care ar fi distribuit bani grupurilor religioase pentru a-l ajuta pe Ahmadinejad. Patru ani mai târziu, acuzațiile s-au repetat, iar realegerea lui Ahmadinejad a declanșat proteste masive, cunoscute sub numele de „Mișcarea Verde”, unii manifestanți scandând împotriva ideii că Mojtaba ar putea succeda tatălui său. Mustafa Tajzadeh, vice-ministru de interne la acea vreme, a numit rezultatele „o lovitură de stat electorală”, susținând că a fost „la cererea directă a lui Mojtaba Khamenei”. După alegerile din 2009, candidații reformiști Mir-Hossein Mousaviși Mehdi Karroubi au fost plasați sub arest la domiciliu.

Săptămâna trecută, ministrul apărării al Israelului a declarat că oricine va deveni succesorul ayatollahului Ali Khamenei va fi „o țintă clară pentru eliminare”.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Trump amenință că asupra Iranului „se va dezlănțui iadul” în 48 de ore

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că asupra Iranului, cu care se află în război, „se va dezlănțui iadul”, dacă nu va încheia un acord de pace în următoarele 48 de ore. Avertismentul a fost lansat sâmbătă, 4 aprilie, pe platforma Truth Social.

Vă amintiți când i-am dat Iranului 10 zile să facă o înțelegere sau să deschidă Strâmtoarea Ormuz. Timpul se scurge – 48 de ore înainte de a se dezlănțui tot iadul asupra lor. Slavă Domnului!”, a declarat Donald Trump.

Amintim că, pe 3 aprilie, The Wall Street Journal a scris, citând surse, că tentativa de a încheia un acord de armistițiu între SUA și Iran, cu medierea Pakistanului, a eșuat. Reprezentanții Iranului au declarat că nu intenționează să poarte negocieri cu partea americană la Islamabad și consideră inacceptabile cerințele pe care Washingtonul le înaintează pentru încheierea unui acord de pace. La rândul său, Iranul, potrivit experților, formulează condiții de încetare a războiului care sunt în mod deliberat imposibil de acceptat pentru SUA.

Într-o declarație din 1 aprilie, Donald Trump spunea că problema reglementării trecerii navelor prin strâmtoarea Ormuz ar trebui să fie preluată de statele cel mai interesate, iar Statele Unite ale Americii sunt doar dispuse să le ofere sprijin. Totuși, două zile mai târziu, Trump a afirmat că SUA mai au nevoie de puțin timp și că vor putea „fără dificultate” să deschidă strâmtoarea, „să ia petrolul și să facă avere”.

Mai mulți experți, intervievați de Reuters, au subliniat că o tentativă de a deschide Strâmtoarea Ormuz prin forță ar putea duce la prelungirea semnificativă a războiului cu Iranul, pe care Donald Trump estimează că îl poate încheia în câteva săptămâni. Potrivit serviciilor de informații americane, este puțin probabil ca Iranul să redeschidă voluntar în viitorul apropiat strâmtoare pentru circulația navelor, întrucât controlul asupra acesteia reprezintă pentru Teheran singura pârghie reală de influență asupra SUA.

***

SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie atacuri aeriene împotriva Iranului, declanșând actualul război, care are reverberații în întreg Orientul Mijlociu din cauza loviturilor de represalii ale regimului de la Teheran. Oficialii americani susțin că scopul conflictului militar este distrugerea arsenalului de rachete balistice, flotei maritime și programului nuclear al Iranului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: