Tansim news agency

Fiul lui Ali Khamenei, ales noul lider suprem al Iranului. Ce se știe despre el?

Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, a fost ales lider suprem al Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, relatează BBC. Amintim că ayatollahul Ali Khamenei, fostul lider suprem al Iranului, a fost ucis în urma atacurilor SUA și Israelului.

Potrivit sursei citate, spre deosebire de tatăl său, Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, a rămas mult timp în umbră. El nu a ocupat niciodată funcții de stat, nu a ținut discursuri publice și nu a acordat interviuri, iar în spațiul public există doar un număr redus de fotografii și înregistrări video cu el.

Totuși, de-a lungul anilor au circulat zvonuri potrivit cărora, în culisele politicii iraniene, el ar avea o influență considerabilă. Telegrame diplomatice ale SUA, publicate de WikiLeaks la sfârșitul anilor 2000, îl descriau drept „puterea din spatele robelor religioase” – o persoană pe care cercurile conducătoare o considerau pe scară largă „capabilă și hotărâtă”.

Conform sursei citate, alegerea lui Mojtaba Khamenei ar putea fi controversată. Republica Islamică a fost fondată în 1979, după răsturnarea monarhiei, iar ideologia sa pornește de la principiul că liderul suprem trebuie ales pentru autoritatea sa religioasă și pentru calitățile dovedite de lider, nu pe baza moștenirii dinastice.

În timpul conducerii sale, Ali Khamenei a vorbit despre viitoarea conducere a Republicii Islamice doar în termeni foarte generali. Unul dintre membrii Consiliului Experților — organul religios care alege liderul suprem — a declarat acum doi ani că Ali Khamenei s-ar fi opus ideii de a-și înainta fiul drept candidat pentru această funcție în viitor. Totuși, el însuși nu a comentat niciodată public aceste presupuneri.

Cine este Mojtaba Khamenei

Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, și este al doilea dintre cei șase copii ai lui Khamenei. Studiile medii le-a făcut la școala religioasă „Alavi” din Teheran. Potrivit presei iraniene, la vârsta de 17 ani, Mojtaba a efectuat de mai multe ori perioade scurte de serviciu militar în timpul războiului iraniano-irakian.

În 1999, Mojtaba Khamenei a plecat la Qom — oraș sfânt considerat unul dintre cele mai importante centre ale teologiei șiite — pentru a-și continua educația religioasă. Potrivit sursei citate, până atunci el nu purta veșminte clericale, iar motivele pentru care a decis să intre la un seminar religios la vârsta de 30 de ani rămân neclare, în condițiile în care, de obicei, acest lucru se face la o vârstă mult mai tânără.

Mojtaba Khamenei rămâne un cleric de rang mediu. În ultimele zile, presa și oficiali apropiați de centrele de putere din Iran au început să-l numească pe Mojtaba Khamenei „ayatollah” — un titlu religios înalt. Potrivit unor observatori, acest lucru ar putea fi o încercare de a-i ridica statutul religios și de a-l prezenta drept un candidat convingător pentru rolul de lider. În sistemul de educație religioasă, obținerea titlului de „ayatollah” și predarea la niveluri avansate sunt considerate un indicator al cunoștințelor unei persoane și reprezintă unul dintre criteriile și condițiile pentru alegerea viitorului lider. Totuși, un precedent similar a existat deja: Ali Khamenei a primit titlul de „ayatollah” la scurt timp după ce, în 1989, a devenit al doilea lider suprem.

Numele lui Mojtaba Khamenei a ajuns în centrul atenției publice în timpul alegerilor prezidențiale din 2005, câștigate de populistul-conservator Mahmoud Ahmadinejad. Candidatul reformist Mehdi Karroubi l-a acuzat pe Mojtaba de implicare în vot prin Corpsul Gardienilor Revoluției Islamice și miliția Basij, care ar fi distribuit bani grupurilor religioase pentru a-l ajuta pe Ahmadinejad. Patru ani mai târziu, acuzațiile s-au repetat, iar realegerea lui Ahmadinejad a declanșat proteste masive, cunoscute sub numele de „Mișcarea Verde”, unii manifestanți scandând împotriva ideii că Mojtaba ar putea succeda tatălui său. Mustafa Tajzadeh, vice-ministru de interne la acea vreme, a numit rezultatele „o lovitură de stat electorală”, susținând că a fost „la cererea directă a lui Mojtaba Khamenei”. După alegerile din 2009, candidații reformiști Mir-Hossein Mousaviși Mehdi Karroubi au fost plasați sub arest la domiciliu.

Săptămâna trecută, ministrul apărării al Israelului a declarat că oricine va deveni succesorul ayatollahului Ali Khamenei va fi „o țintă clară pentru eliminare”.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Stațiile de transport public la cel mult 300 de metri de școli și spitale în Chișinău și Bălți. Proiect de lege, votat în prima lectură

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă, care stabilește reguli pentru parcările cu plată, evacuarea vehiculelor abandonate și organizarea transportului public. Documentul prevede, între altele, că autoritățile locale vor putea introduce restricții de circulație în zonele cu nivel scăzut de emisii.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, tarifele și regulile de organizare a parcărilor publice cu plată vor fi stabilite de consiliile locale sau municipale. Serviciile de parcare vor fi gestionate de autoritățile publice locale, prin întreprinderi municipale sau operatori cărora le va fi delegată această responsabilitate.

Veniturile obținute din parcări vor fi utilizate cu prioritate pentru întreținerea și modernizarea acestora, dezvoltarea infrastructurii locale și subvenționarea transportului public.

Neachitarea tarifului de parcare sau utilizarea neregulamentară a locurilor de parcare vor constitui contravenții. În aceste cazuri, dacă șoferul sau proprietarul nu este prezent, agentul constatator va putea bloca roțile vehiculului. Evacuarea mașinii va fi posibilă dacă, în termen de 72 de ore, conducătorul auto nu solicită deblocarea roților.

Proiectul stabilește și o procedură pentru vehiculele abandonate. După identificarea proprietarului, autoritățile locale îi vor solicita să înlăture mașina în termen de 15 zile. Dacă acesta nu se conformează, vehiculul va putea fi ridicat și transportat într-un spațiu special amenajat.

În cazul în care, timp de 60 de zile, nimeni nu solicită restituirea vehiculului, autoritatea locală va putea sesiza instanța de judecată pentru constatarea abandonării și transmiterea acestuia în proprietatea autorității.

O altă prevedere permite autorităților locale să instituie zone cu nivel scăzut de emisii, în care circulația vehiculelor ar putea fi restricționată sau taxată diferențiat, în funcție de categoria de emisii.

Chișinăul și Bălțiul vor trebui să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă. Acestea vor urmări creșterea siguranței în trafic, dezvoltarea transportului public și asigurarea accesului la transport pentru toate categoriile de persoane, inclusiv pentru cele cu dizabilități sau mobilitate redusă.

Potrivit proiectului, stațiile de transport public din cele două municipii ar urma să fie amplasate la cel mult 300 de metri de instituțiile de învățământ, instituțiile medicale, centrele de îngrijire a vârstnicilor și instituțiile comunitare. Totodată, cel puțin 60% din populație ar trebui să locuiască la mai puțin de 500 de metri de o linie de transport public, deservită la intervale de cel mult 20 de minute.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va elabora și coordona politicile în domeniu și va aviza planurile de mobilitate urbană durabilă.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua.

Potrivit Agenției Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, în Republica Moldova erau înmatriculate peste 1,35 milioane de vehicule. Peste 387 000 dintre acestea erau înregistrate în municipiul Chișinău, inclusiv 287 000 de autoturisme.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: