FLYONE a transportat pasagerul cu numărul 5.000.000

Compania aeriană FLYONE marchează un moment de sărbătoare pentru companie și pasageri: transportarea pasagerului cu numărul 5.000.000. 

Pasagerul norocos era la bordul aeronavei care a operat zborul Frankfurt – Chișinău. La sosirea pe Aeroportul Internațional Chișinău, acesta a fost întâmpinat festiv. Atmosfera a fost una plină de emoție, zâmbete și surprize.

Pentru a marca evenimentul, pasagerul norocos a primit cadou – două bilete tur-retur pentru două persoane, valabile spre orice destinație FLYONE.

„Aceasta este o dovadă clară a încrederii pe care clienții noștri ne-o acordă în fiecare zi. Le mulțumim tuturor celor care au ales să zboare cu FLYONE și promitem să continuăm să oferim zboruri sigure, confortabile și accesibile către tot mai multe destinații”, a declarat Mircea Maleca, Director General FLYONE.

„Un moment pe care nu îl voi uita niciodată! Călătoresc frecvent cu FLYONE și mă bucur că eu sunt cea norocoasă. Mulțumiri echipe care face fiecare zbor să fie o experiență sigură și plăcută.”, a declarat pasagera cu numărul 5.000.000.

Amintim că, începând cu 2026, FLYONE își va extinde rețeaua de curse, lansând zboruri directe spre Geneva, Malaga și Tașkent, destinații care vor oferi pasagerilor noi oportunități de călătorie și conexiuni internaționale. Biletele sunt deja disponibile pe www.flyone.eu sau în aplicația mobilă FLYONE.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) a fost lansată în 2016 și a devenit cea mai mare companie aeriană din Moldova. FLYONE ARMENIA a fost lansată în 2021 și a devenit compania aeriană nr. 1 din Armenia în 2022.
În 2022, compania a devenit membră a Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
În 2023, compania a reînnoit certificarea IOSA – cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional – și a atins 2 milioane de pasageri, lansând 14 rute noi și extinzând flota cu 3 aeronave.
În 2024, FLYONE a lansat două noi destinații: Praga și Manchester, răspunzând cererii în creștere și atingând un record de 2,4 milioane de pasageri.

FLYONE este cea mai dinamică companie aeriană din Republica Moldova, cu o rețea de destinații în continuă extindere și o flotă modernizată. FLYONE leagă Chișinăul de destinații populare precum: Malaga, Geneva, Tașkent, Napoli, Stuttgart, Torino, Palma de Mallorca, Bremen, Copenhaga, Alicante, Praga, Dubai, Bologna, Milano, Berlin, Tbilisi, München, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Düsseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Bodrum, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo, prima reacție după primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei: „Am avut mai multe așteptări” VIDEO

Alexandr Stoianoglo spune că se aștepta la un rezultat mai bun la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și că luase în calcul o victorie din primul tur. În prima sa reacție după scrutin, deputatul din fracțiunea „Alternativa”, care candidează ca independent, a vorbit despre presupuse falsuri în ultimele zile de campanie, fără însă să dea exemple.

„Apreciez așa cum au votat oamenii”, a declarat Stoianoglo pentru presă, pe 16 noiembrie. Întrebat dacă este mulțumit de rezultat, fostul procuror general a răspuns: „Am avut mai multe așteptări, dar dvs. ați urmărit evenimentele din Găgăuzia. Ați văzut câte operații, falsuri au avut loc, mai ales în ultimele zile”.

Întrebat dacă se aștepta să câștige din primul tur, Stoianoglo a spus: „Cel puțin am avut și așa un scenariu”. Cât despre confruntarea cu Fiodor Gagauz, acesta a spus că rămâne de văzut ce atmosferă se va crea în campania pentru turul al doilea.

Precizăm că niciunul dintre cei opt candidați la funcția de bașcan nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur scrutinul din 15 noiembrie. În turul al doilea se vor confrunta Alexandr Stoianoglo, care a obținut 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, candidatul PSRM, care a acumulat 24,22%. Detalii – AICI.

Amintim că alegerile anticipate pentru funcția de bașcan au fost organizate după condamnarea Evgheniei Guțul în dosarul finanțării ilegale a fostului partid „Șor”. Pe 17 august, Adunarea Populară a Găgăuziei a constatat vacanța funcției, invocând sentința de condamnare menținută în apel.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Colaj NM. Sursă foto: Kremlin.ru/IPN

„Cât caracter, atâta țară”. Reacții la revenirea lui Krasnoselski în Moldova și interdicția de a părăsi țara

Revenirea în R. Moldova, pe 15 noiembrie, a liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, decorat pe 4 noiembrie de președintele rus Vladimir Putin cu Ordinul de Onoare, și decizia Chișinăului de a-i interzice să părăsească țara timp de cinci ani au stârnit mai multe reacții în mediul online. Unii au calificat situația drept o „umilire a autorităților de la Chișinău” sau „un test de maturitate”, și au întrebat de ce nu i-a fost refuzată intrarea în țară. Alții consideră că există și o altă cale – „evaluarea juridică a acțiunilor lui Krasnoselski și tragerea la răspundere pentru încălcări concrete ale legii”, care „îl poate lipsi de confortul cu care s-a obișnuit”. Au existat și opinii referitoare la decizia lui Krasnoselski de a reveni în țară, unii considerând că „cel mai probabil, Moscova a decis că prezența sa la Tiraspol este imperativă”.

NewsMaker a adunat reacțiile la acest subiect:

„În baza la ce documente îl primiți voi în Republica Moldova prin aeroportul internațional? Omul acesta nu-i cetățeanul Republicii Moldova. (…) Știți cât e de simplu să nu-i dai voie să intre? (…) Îi spui: „Scuze domnul, dar aici nu aveți ce căuta, te duci înapoi la cel care ți-a dat Ordinul de Onoare”. (…) Urmărim atent umilirea autorităților de la Chișinău”, a reacționat deputatul și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.

„Așadar, Krasnoselski a revenit în Moldova. Cel mai probabil, Moscova a decis că prezența sa la Tiraspol este imperativă, chiar dacă Krasnoselski înțelege că nu poate părăsi Moldova din cauza interdicției impuse la începutul lunii noiembrie. Este foarte probabil să se fi analizat care ar fi consecințele neîntoarcerii lui în Moldova asupra stabilității regimului separatist”, a menționat analistul politic Dionis Cenușă.

Potrivit lui Cenușă, „Krasnoselski se poate victimiza (și auto-eroiza) mai ușor de la Tiraspol și poate mobiliza votanții”. „Acest lucru indică că Krasnoselski va rămâne în arcul puterii, dar într-o altă funcție (acest lucru este caracteristic regimurilor autoritare închise, în care circulația noilor elite este practic imposibilă). Revenirea lui Krasnoselki îi oferă Chișinăului o șansă nouă de a pune la punct un mecanism de sancțiuni privitor la regiunea transnistreană, care să aibă sens și să nu fie nici pur reactiv, nici pur populist-performativ”, a adăugat analistul politic.

„”Cât caracter, atâta țară…” – Grigore Vieru”, a reacționat avocatul organizației pentru apărarea drepturilor omului Promo-LEX, Vadim Vieru.

„Mai întâi, Kremlinul instalează un cetățean rus în fruntea unei administrații separatiste, pe un teritoriu al Republicii Moldova pe care îl ocupă de trei decenii. Omul rușilor este chemat la Kremlin, unde Putin îi pune o decorație pe piept. Autoritățile moldovenești, profund indignate de această decorație, hotărăsc să-i aplice separatistului o sancțiune exemplară. Nu-i interzic să intre, dar să iasă din Moldova pentru cinci ani. Cu alte cuvinte, după ce Moscova îl decorează pentru subminarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, Chișinăul decide să-l pedepsească obligându-l să rămână în… Moldova. Imaginați-vă o situație similară într-un stat european: un străin comite o infracțiune, iar autoritățile, în loc să examineze răspunderea sa penală și posibilitatea expulzării, decid să-i aplice o sancțiune exemplară: interdicția de a părăsi țara timp de cinci ani!”, a comunicat fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Tănase a precizat că nu dorește să comenteze temeiul juridic al acestei măsuri. „Ar însemna să supunem bunul-simț unui exercițiu de rezistență inutil. Mă interesează exclusiv logica politică a unei sancțiuni prin care statul îi interzice unui lider separatist să părăsească teritoriul pe care acesta dorește oricum să rămână și să-l administreze în continuare. (…) În sfârșit am descoperit secretul reintegrării țării: pentru a combate separatismul, îi interzicem separatistului să plece din teritoriul pe care îl controlează. Casă de nebuni, nu alta!”, a adăugat fostul președinte al Curții Constituționale.

„Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, tocmai a aterizat pe aeroportul din Chișinău, venind de la Moscova, prin Istanbul, cu zborul PC438 al companiei Pegasus. Acesta se află în Express Lounge (fosta sală VIP). Sunt curios, cine a achitat pentru acest serviciu, de pe ce cont și cu ce bani? Un test de maturitate pentru autoritățile de la Chișinău”, a comunicat liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, în seara zilei de 15 noiembrie.

„Se scrie mult că lui Krasnoselski nu ar fi trebuit să i se permită intrarea în Moldova. Aceasta, spun unii, ar fi fost o pedeapsă adevărată. În schimb, interdicția de a părăsi țara timp de cinci ani pare jignitoare pentru Moldova însăși. Reiese că omul este pedepsit fiind obligat să locuiască aici. Această critică are temei. Dacă totul se va limita la interdicția de a părăsi țara, autoritățile vor oferi ele însele motive pentru o asemenea interpretare a deciziei lor. Dar există și o altă cale. Evaluarea juridică a acțiunilor lui Krasnoselski și tragerea la răspundere pentru încălcări concrete ale legii. Dacă există temeiuri pentru acuzații de separatism, trebuie să urmeze o anchetă, punerea sub învinuire și un proces. Cu probe, cu respectarea procedurilor și cu o hotărâre care are putere juridică”, a comunicat analistul politic Vitalii Andrievskii.

Potrivit lui Andrievskii, „faptul de a locui în Moldova nu poate constitui, în sine, o pedeapsă”.

„În schimb, obligația de a răspunde în fața legii acestei țări îl poate lipsi pe Krasnoselski de confortul cu care s-a obișnuit. Da, atât timp cât se află la Tiraspol, executarea unei eventuale sentințe de condamnare va fi dificilă. Dar dificultatea executării nu face ancheta inutilă. Una este să trăiești cu convingerea că orice ai face va rămâne nepedepsit. Cu totul altceva este să știi că deciziile tale au fost investigate, probele au fost adunate, iar instanța a pronunțat o sentință. (…) Chiar și o schimbare a puterii la Tiraspol ar căpăta atunci, pentru el, un alt sens: noii conducători ar putea prefera cooperarea cu Chișinăul în locul protejării predecesorului lor. Este un semnal și pentru ceilalți care s-au obișnuit să considere separatismul o afacere politică lipsită de riscuri: funcția, relațiile și sprijinul Moscovei nu oferă imunitate pe viață. Forța statului se vede în capacitatea de a duce un dosar până la o hotărâre judecătorească pronunțată în condițiile legii și de a asigura executarea ei. Tocmai asta trebuie să cerem autorităților Republicii Moldova”, a adăugat analistul politic.

Amintim că, pe 4 noiembrie curent, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a apărut alături de președintele rus Vladimir Putin, la Moscova. Acesta din urmă i-a înmânat Ordinul de Onoare.

Chișinăul a calificat acțiunea drept „o provocare a Rusiei”, precizând că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”. Totodată, autoritățile au anunțat că, la revenirea de la Moscova, lui Krasnoselski îi va fi aplicată o interdicție de a părăsi teritoriul Republicii Moldova pentru o perioada de cinci ani. Detalii AICI. Întrebat de NewsMaker despre temeiul juridic al interdicției, premierul Vasile Tofan a invocat caracterul politic al relației cu regiunea transnistreană și a spus că autoritățile au instrumentele necesare pentru a aplica măsura. Tot atunci, Tofan a confirmat că Krasnoselski deține cetățenia rusă și că nu este cetățean al Republicii Moldova. Detalii AICI.

Pe 13 noiembrie, Asociația Promo-LEX i-a solicitat premierului să convoace Consiliul interinstituțional de supervizare, pentru a aplica măsuri restrictive persoanelor din structurile de la Tiraspol responsabile de tortură și detenții arbitrare, iar „prima listă să înceapă cu Vadim Krasnoselski”. Totodată, asociația a cerut Guvernului să renunțe la măsura interdicției de a părăsi țara și să îi interzică lui Krasnoselski intrarea în Republica Moldova, precum și să îi blocheze fondurile.

În seara zilei de 16 noiembrie, Vadim Krasnoselski a fost surprins de jurnaliști la aeroportul din Chișinău. Ulterior, Guvernul a confirmat că liderul de facto al regiunii transnistrene a aterizat la Chișinău și că, după încheierea procedurilor de control, îi va fi interzis să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani. Detalii AICI.

NewsMaker a analizat AICI cum ar putea Chișinăul să aplice interdicția și cum ar putea Tiraspolul să folosească măsura în avantajul său.

Reportaj de la Comrat. Ce așteaptă Găgăuzia de la viitorul bașcan și deputații locali?

Pe 15 noiembrie, locuitorii Găgăuziei au votat pentru viitorul bașcan și pentru deputații Adunării Populare. NewsMaker a mers la Comrat și a discutat cu alegătorii despre ce așteaptă de la viitorul guvernator al autonomiei, cum ar trebui acesta să construiască relația cu Chișinăul și ce legătură văd ei între „politica mondială” și viitorul autonomiei.

Alegeri liniștite la Comrat

În ziua alegerilor, la intrarea în Comrat erau mai multe echipaje de poliție. Oamenii legii patrulau pe străzi și monitorizau activitatea secțiilor de votare. Pentru locuitorii Găgăuziei, 15 noiembrie a fost o „zi mare”. Au fost chemați la urne să aleagă, în aceeași zi, un nou bașcan și deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG). Pe străzile Comratului, oamenii vorbeau întruna despre alegeri. „Dar tu ai votat deja?”, „Mergi să votezi?”, „Acum votez repede și vin” – asemenea frânturi de conversație se auzeau prin tot orașul.

Votarea s-a desfășurat în liniște. Autoritățile electorale, observatorii independenți și poliția au semnalat câteva incidente, fără însă să raporteze încălcări de amploare. La alegerile din 2023, de exemplu, în apropierea secțiilor de votare se adunau grupuri de oameni care se acuzau reciproc de cumpărarea voturilor. De această dată, la secțiile vizitate de NewsMaker, nu au fost observate asemenea scene.

Consiliul Electoral Central al autonomiei a monitorizat scrutinul din sediul său, aflat în biblioteca Universității din Comrat. Acolo era forfotă. Pe monitoarele mari erau afișate datele despre votare, iar pe mese se adunau teancuri de rapoarte. Multe dintre broșurile informative erau în limba găgăuză.

Secretara CEC, Elena Giumiușliu, și-a întrerupt pentru câteva clipe lucrul ca să vorbească cu presa. Ea a spus că votarea decurgea liniștit și că participarea alegătorilor era moderată. În anii precedenți, a explicat ea, prezența la urne nu fusese analizată în detaliu, așa că era greu de spus dacă de această dată alegătorii erau mai activi sau mai puțin activi.

Președinta secției de votare nr. 7 avea impresia că alegătorii erau ceva mai puțin activi, dar spunea că interesul pentru scrutin se vedea. „Există interes pentru alegeri. Fluxul de alegători practic nu scade. Oamenii vin cu familiile”.

„Să nu fie ca în «Lebăda, racul și știuca»”

Cei mai mulți dintre alegătorii cu care a vorbit NewsMaker au spus că autonomia are nevoie de dialog cu Chișinăul. A fost, poate, a doua diferență față de scrutinul precedent. În anii trecuți, discursul electoral era dominat de ideea confruntării cu autoritățile centrale. De această dată, nevoia de dialog s-a auzit atât în discuțiile cu alegătorii, cât și în mesajele candidaților.

„Până la urmă, avem nevoie de un dialog cu Chișinăul. Trebuie să ajungem la un fel de consens, ca să fie bine pentru toți”, a spus pentru NM o alegătoare la ieșirea din secția de votare. Situația actuală din autonomie femeii „nu prea îi place”, pentru că „noi suntem cumva separat, și Chișinăul separat”. „Iar eu cred că trebuie să fim prieteni și să găsim ceva în comun”, a conchis ea.

Secția de votare nr. 7 a fost amenajată în Casa de Cultură, chiar în centrul Comratului, lângă clădirea Comitetului Executiv și monumentul lui Lenin. Era una dintre cele mai mari secții de votare. Aici veniseră mulți alegători, însă puțini erau dornici să vorbească cu presa.

NewsMaker

Când a văzut camera, una dintre alegătoare s-a apropiat din proprie inițiativă să vorbească despre alegeri. „Îmi doresc foarte mult să câștige candidatul cel mai demn, care va apăra drepturile autonomiei, neutralitatea și Constituția. Să cunoască legile, să le respecte și să poarte un dialog cu centrul, nu să semene tulburare printre oameni. Suntem o țară unitară și indivizibilă. Toți trebuie să înțeleagă asta”, a zis ea.

Femeia consideră că situația din autonomie nu este acum dintre cele mai bune. Ea este convinsă că fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul, „i s-a întins o capcană”. „O fată care are doi copii, mama [ei], care nu doarme nici ziua, nici noaptea… Dar să nu vorbim despre asta. Eu cred că a fost zăpăceală. Trebuie să fie ordine. Deputații Adunării Populare trebuie să-și urmeze liderul. Să nu fie ca în «Lebăda, racul și știuca»”, consideră alegătoarea.

Un alt alegător a spus și el că vede viitorul autonomiei doar împreună cu Moldova. Totodată, îl preocupă foarte mult chestiunea atribuțiilor Găgăuziei. „Am votat pentru candidatul care va readuce atribuțiile luate. Vreau ca autonomia să nu fie îngrădită în alegerea drumului pe care vrea să meargă, împreună cu Moldova, de la sine înțeles. Mi-aș dori ca găgăuzii să fie mai bine înțeleși. Am trăit mereu împreună și sper că vom trăi așa și mai departe”, consideră bărbatul.

„Găgăuzia e mică, precum trestia pe câmp”

O altă alegătoare este convinsă că viitorul Găgăuziei depinde de politica mondială. „După cum va bate vântul. Iar acum bate în direcția în care nu ne trebuie. Spre război. Dar sper că asta se va termina curând. Dar Găgăuzia? Găgăuzia e mică. Precum trestia pe câmp”, a remarcat femeia. Ea a îndemnat oamenii „să asculte mai puțin și să gândească mai mult”. „Tuturor li se spală creierul. Dacă n-ai capul tău, atunci… Știți, ca în imaginea aceea, «un orb îl conduce pe alt orb»”, a spus alegătoarea.

O altă femeie care a votat speră la „pace”. „Sperăm că lucrurile se vor schimba în bine. În rest, avem foarte multe dorințe. Cel mai important e să fie stabilitate. Și pace.”

„Nu știu cum vor supraviețui”

Aproape unul din patru dintre cei care au votat avea între 66 și 75 de ani, cea mai numeroasă grupă de vârstă la urne. Tinerii între 18 și 25 de ani au reprezentat puțin peste 6% dintre votanți.

La secția de votare fuseseră pregătite insigne pentru cei care votau pentru prima dată. Un tânăr a ieșit în fugă din secție. Întrebat ce emoții a avut, a spus că au fost doar pozitive.

Departe de secțiile de votare, NewsMaker a întâlnit un alt tânăr care votase în satul Bugeac. Pentru el, cel mai important era ca pensionarii să primească sprijin: „Cu asemenea prețuri și tarife, nu știu cum vor supraviețui”.

Secțiile de votare pentru alegerile bașcanului și ale Adunării Populare a Găgăuziei s-au închis la ora 21:00.

Datele preliminare arată că în 13 dintre cele 35 de circumscripții electorale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, candidații au obținut mai mult de 50% din voturi valabil exprimate. Cei mai mulți sunt independenți – 10 la număr – iar trei au fost desemnați de PSRM. 

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea un al doilea tur, după ce niciunul dintre cei opt candidați nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga scrutinul din 15 noiembrie. În cursă vor continua Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, cu 24,22%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Maia Sandu, vizită de lucru la Bruxelles: în agendă – întrevederi și Forumul privind extinderea UE, găzduit de Ursula von der Leyen și Marta Kos

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează, în perioada 16-17 noiembrie, o vizită de lucru la Bruxelles. Anunțul a fost făcut de Președinție în dimineața zilei de 16 noiembrie. Conform instituției prezidențiale, șefa statului va avea întrevederi cu oficiali europeni și va participa la Forumul privind extinderea Uniunii Europene, găzduit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

Potrivit sursei citate, forumul, desfășurat sub genericul „O Europă mai extinsă – o Europă mai puternică” (Wider Europe – Stronger Europe), va reuni lideri politici, reprezentanți ai societății civile, ai mediului de afaceri și ai tinerilor din statele membre ale Uniunii Europene și din țările candidate, pentru a discuta despre viitorul extinderii și rolul acestui proces în consolidarea păcii, stabilității și securității pe continentul european”.

„În cadrul forumului, șefa statului va participa la o discuție dedicată relației dintre extinderea Uniunii Europene și securitatea europeană. Președinta Maia Sandu va vorbi despre progresele Republicii Moldova în procesul de aderare, reformele realizate și contribuția viitorilor membri la întărirea rezilienței întregii Europe”, a comunicat Președinția. Potrivit sursei citate, pe agenda discuțiilor se vor afla și rezultatele celui mai recent pachet de extindere al Comisiei Europene, perspectivele avansării negocierilor de aderare și pregătirea Uniunii Europene pentru primirea de noi membri.

În cadrul vizitei, Maia Sandu va avea întrevederi cu președintele Consiliului European, António Costa, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, și comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, Michael McGrath. De asemenea, șefa statului va discuta cu membri ai Parlamentului European, reprezentând mai multe familii politice, a declarat Președinția. Discuțiile vor viza avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, implementarea reformelor necesare în acest sens, precum și consolidarea cooperării cu Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării.

***

Amintim, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Conform raportului Comisiei Europene din 4 noiembrie, Republica Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. Evaluarea arată că Moldova ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor.

Alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei: câți candidați au obținut majoritatea din primul tur

În 13 dintre cele 35 de circumscripții electorale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, candidații au obținut mai mult de 50% din voturi valabil exprimate. Cei mai mulți sunt independenți – 10 la număr -, iar trei au fost desemnați de PSRM. Rezultatele, publicate pe pagina Comisiei Electorale Centrale (CEC), sunt preliminare.

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei au concurat 132 de candidați, alegerile desfășurându-se în 35 de circumscripții uninominale, în fiecare dintre acestea urmând să fie ales câte un deputat. Conform legii, alegerile dintr-o circumscripție sunt declarate valabile dacă la vot participă mai mult de 25% dintre alegătorii înscriși în listele electorale, în primul tur. Potrivit CEC, în primul tur, pragul minim de participare a fost atins în 34 dintre cele 35 de circumscripții. Singura excepție este circumscripția Baurci, unde prezența la vot a fost de 24,60%, sub pragul legal de 25%.

În același timp, un candidat este declarat ales din primul tur de scrutin dacă obține peste 50% + 1 vot din voturile valabil exprimate în circumscripția respectivă.

Potrivit rezultatelor preliminare, următorii candidați au obținut numărul de voturi necesar pentru a fi aleși din primul tur de scrutin:

  • Chioselia Rusă nr. 33 – Nicolai Delibaltov (independent) 100% (237 de voturi);
  • Cazaclia nr. 24 – Alexandr Diulgher (independent) 67,60% (1521 de voturi);
  • Congazcicul de Sus nr. 29 – Dmitri Chiciuc (PSRM) – 66,54% (529 de voturi);
  • Cioc-Maidan nr. 17 – Piotr Ianioglo (independent) – 64,74% (751 de voturi);
  • Gaidar nr. 22 – Gheorghi Bejenar (independent) – 62,11% (749 de voturi);
  • Joltai nr. 19 – Nicolai Andrușoi (independent) – 59,57% (411 de voturi);
  • Dezghingea nr. 18 – Raia Nicolai (independent) – 58,45% (944 de voturi);
  • Copceac nr. 31 – Dmitri Manastîrlî (independent) – 57,29% (664 de voturi);
  • Vulcănești nr. 10 – Piotr Fazlî (PSRM) – 55,38% (720 de voturi);
  • Chiriet-Lunga nr. 25 – Ivan Burgudji (independent) – 53,43% (374 de voturi);
  • Bugeac nr. 15 – Alexandr Panov (independent) – 52,31% (408 de voturi);
  • Carbalia nr. 23 – Nicolae Untu (PSRM) – 51,71% (106 de voturi);
  • Beșalma nr. 13 – Grigori Diulgher (independent) – 51,39% (611 de voturi);

În alte 22 de circumscripții, niciun candidat nu a obținut mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate (50% + 1 vot). Este vorba despre circumscripțiile: Comrat nr. 3, Comrat nr. 4, Comrat nr. 2, Comrat nr. 1, Chirsova nr. 26, Ferapontievca nr. 21, Avdrama nr. 11, Tomai nr. 35, Congaz nr. 27, Cotovscoe nr. 32, Congaz nr. 28, Beșghioz nr. 14, Ceadîr-Lunga nr. 5, Ceadîr-Lunga nr. 7, Ceadîr-Lunga nr. 6, Copceac nr. 30, Vulcănești nr. 8, Vulcănești nr. 9, Cișmichioi nr. 16, Etulia nr. 20, Svetlîi nr. 34, Baurci nr. 12. Menționăm că în circumscripția Baurci, prezența la vot a fost sub pragul legal de 25%.

Precizăm că, în al doilea tur de scrutin, pragul minim de participare este redus, alegerile fiind declarate valabile dacă la vot participă mai mult de 1/5 (20%) din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Este declarat ales candidatul care obține cel mai mare număr de voturi. Cel de-al doilea tur de scrutin se organizează în termen de două săptămâni de la data primului tur. Data exactă se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, imediat după procesarea rezultatelor oficiale din primul tur, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de ziua votării.

***

Duminică, 15 noiembrie, cetățenii cu drept de vot din UTA Găgăuzia au fost așteptați la urne pentru a-și alege deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul. 

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei au fost înregistrați 132 de candidați: 42 au fost desemnați de partide politice, iar 90 erau independenți. 

Pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în buletinul de vot au fost înscriși opt candidați. În ceea ce privește alegerile pentru funcția de bașcan, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, după ce niciunul dintre cei opt candidați nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga scrutinul din 15 noiembrie. În cursă vor continua Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, cu 24,22%. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: