Compania aeriană FLYONE a debutat în clasamentul SEE TOP 100 al celor mai mari companii din Europa de Sud-Est pentru anul 2024.
Este important de menționat că, potrivit raportului, FLYONE a fost desemnată liderul clasamentului „SEE TOP 100 – Most Dynamic Companies 2024”, înregistrând în anul 2024cea mai rapidă creștere a cifrei de afaceri și profitului net. Clasamentul este realizat anual de portalul de afaceri SeeNews, care analizează performanțele economice ale celor mai mari companii din Europa de Sud-Est.
FLYONE este singura companie din Republica Moldova inclusă în clasament, indiferent de domeniul de activitate — o performanță care confirmă unicitatea și impactul său în peisajul economic al țării.
Această recunoaștere confirmă poziția FLYONE drept una dintre cele mai performante și rapide companii în creștere din regiune, reprezentând o validare a strategiei pe care a implementat-o în ultimii ani.
Compania a transportat peste 2,4 milioane de pasageri în 2024 — o creștere de aproape 20% față de anul precedent — consolidându-și astfel poziția de lider al aviației din Republica Moldova și din regiune.
La nivelul Aeroportului Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, FLYONE a contribuit cu aproximativ 33% din traficul total de pasageri.
„Această recunoaștere internațională reflectă efortul constant al întregii echipe FLYONE de a oferi servicii sigure, moderne și competitive. Suntem onorați să fim recunoscuți ca lideri ai dinamismului economic în Europa de Sud-Est, iar acest rezultat ne motivează să perseverăm și să creștem responsabil,” a declarat Mircea Maleca, Director General al companiei FLYONE.
În 2026, FLYONE își propune să lanseze noi destinații atractive, precum Geneva, Malaga și Tașkent. Un obiectiv strategic al companiei este crearea unui hub regional pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău.
Totodată, compania urmărește să consolideze poziția de lider regional, să dezvolte conectivitatea Republicii Moldova cu principalele centre europene și să aducă valoare adăugată pentru comunitate, economie și pasageri.
Grupul FLYONE reunește companiile: FLYONE (Moldova), FLYONE Airlines (Romania), FLYONE Armenia (Armenia) și FLYONE Asia (Uzbekistan), operează o rețea de peste 100 destinații directe, cu o flotă de 21 aeronave Airbus A320/321.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Un grup de deputați ai Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a înregistrat un proiect de lege care prevede plafonarea salariilor funcțiilor de conducere din cadrul unor instituții publice autonome de reglementare, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Potrivit deputatei PAS Larisa Novac, salariile funcțiilor de conducere în aceste autorități sunt, în prezent, stabilite prin regulamente interne și au crescut în ultimii doi ani cu 30%, 100% sau chiar 140%.
Pe 15 decembrie, deputata Larisa Novac a anunțat că, împreună cu un grup de parlamentari din fracțiunea PAS, a înregistrat un proiect de lege care „propune plafonarea salariilor conducătorilor din unele instituții publice autonome de reglementare, precum ANRE, CNPF și ANRCETI”.
„În prezent, politicile de salarizare din aceste autorități nu sunt reglementate unitar prin lege. Salariile funcțiilor de conducere sunt stabilite prin regulamente interne, fără plafoane legale clare. Datele publice arată că, în ultimii doi ani, salariile de conducere au crescut cu 30, 100 sau chiar 140%, până la 100-160 de mii de lei pe lună. Adică până la 1,8 milioane de lei anual pentru o singură funcție”, a spus deputata.
Conform parlamentarei, proiectul de lege prevede „plafonarea salariilor funcțiilor de conducere în raport cu salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul bugetar respectiv”. „Până la 5 salarii medii pentru CNPF și ANRCETI și până la 6 salarii medii pentru ANRE”, a comunicat Larisa Novac. Proiectul mai prevede: „eliminarea sporurilor, primelor sau plăților ascunse care ar putea depăși plafonul legal”, ca salariile și grilele de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor și ca regulamentele interne și contractele să fie ajustate în termen de 30 de zile.
„Chiar dacă aceste autorități nu sunt finanțate de la bugetul de stat, ele gestionează resurse colectate obligatoriu din economie, din tarife și comisioane, iar modul în care sunt utilizate aceste resurse trebuie să respecte principiul de echitate și transparență”, a spus deputata PAS, adăugând că „legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar aplicarea efectivă – la 1 februarie 2026”.
Menționăm că, pentru anul următor, salariul mediu este estimat să ajungă la 17.400 de lei. Astfel, la ANRE, salariile funcțiilor de conducere ar putea fi plafonate la aproximativ 104.000 de lei pe lună, iar la CNPF și ANRCETI – la aproximativ 87.000 de lei.
***
În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.
Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.
Pe 9 decembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea ANRE, CNPF și ANRCETI. Parlamentarul mai declara că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni.
Agenția Servicii Publice (ASP) urmează să anuleze peste 700 de permise de conducere, cel mai probabil începând cu săptămâna 15-21 decembrie. Declarațiile au fost făcute de directorul ASP, Mircea Eșanu, în ediția din 14 decembrie a emisiunii „Cutia Neagră Plus” de la TV8. Potrivit lui Eșanu, aceste permise au fost obținute printr-o schemă de corupție la Bălți și Edineț.
„Probabil de săptămâna viitoare, noi urmează să anulăm peste 700 de permise”, a declarat directorul ASP. Acestea, potrivit lui Eșanu, fac parte dintr-o „schemă de corupție, identificată la Bălți și Edineț, prin care se fraudau examenele teoretice”. „Ei aveau gadgeturi speciale – cameră, microfon – prin care îi ghidau ce și cum să apese, care sunt răspunsurile la examenul teoretic. Nouă ne permite legea și metodologia aprobată de Ministerul Educației, dacă noi identificăm astfel de fraude, să putem anula permisele”, a precizat Eșanu.
Întrebat despre ce perioadă este vorba și cine sunt persoanele vizate, directorul ASP a răspuns: „Cei care au avut microfonul și dispozitivele în ureche. Este vorba de perioada februarie anul acesta până în septembrie”.
„Eu nu cred că astfel de scheme s-ar fi putut întâmpla fără o coordonare tacită cu organele de forță. Sper să nu am dreptate”, a adăugat directorul ASP. „Apropo, noi anul acesta cred că am bătut recordul. Noi am avut cel puțin 160-170 de anchete de serviciu interne, doar pe partea de permise. (…) Cel puțin vreo 80 de sancțiuni cu mustrări, mustrări aspre. Șapte persoane demise. Alte trei care au plecat de bună voie”, a mai spus Mircea Eșanu.
Școala de Management în Sănătate Publică (ȘMSP) din Chișinău, unitate didactică și științifică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a anunțat „grevă japoneză” începând cu 15 decembrie. Potrivit instituției, „școala este eliminată din documente oficiale”, iar „angajații sunt presați să semneze acte administrative ce țin de lichidarea ei”, urmare a unui ordin emis de Ministerul Sănătății „fără nicio argumentare”. NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Sănătății.
Reprezentanții școlii au precizat că „greva japoneză presupune continuarea activității didactice” și că manifestația anunțată va fi o „formă de protest pașnic față de acțiunile de lichidare ilegală a acesteia, realizată prin manipularea și falsificarea sensului actelor normative”.
„Școala de Management în Sănătate Publică a fost creată, pe lângă USMF, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 30 din 06.04.2005, și a activat neîntrerupt timp de 20 de ani, formând cadre de conducere pentru sistemul de sănătate. La 06.10.2025, Ministerul Sănătății, fără nicio argumentare, a emis Ordinul nr. 873, prin care: a abrogat ordinul de instituire a Școlii de Management în Sănătate Publică din 2005; a „reactivat” formal un ordin din 2002 privind crearea Școlii de Sănătate Publică, niciodată pus în aplicare. Din acest act nu rezultă nicăieri redenumirea Școlii de Management în Sănătate Publică”, au precizat reprezentanții școlii.
Aceștia au mai declarat că administrația Universității „Nicolae Testemițanu” a afirmat că ar fi vorba de o simplă schimbare de denumire. Pe de altă parte, reprezentanții școlii o califică drept „o interpretare falsă”. „Dacă este doar o „redenumire”, de ce se schimbă statutul, structura și contractele de muncă? (…) Școala este eliminată din documente oficiale, ca și cum nu ar mai exista; Angajații sunt presați să semneze acte administrative ce țin de lichidarea ei; Sunt afectate concediile, salariile și procesul didactic ș.a. Toate acestea reprezintă presiuni directe, menite să forțeze acceptarea unei lichidări mascate, în afara oricărei proceduri legale. Toți membrii titulari ai ȘMSP au refuzat in corpore să semneze orice act administrativ ce ține de lichidarea Școlii”, au comunicat reprezentanții instituției.
Reprezentanții școlii cer „restabilirea cadrului juridic și instituțional anterior a ȘMSP, precum și semnarea unui Memorandum tripartit Ministerul Sănătății al Republicii Moldova–Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”–Școala de Management în Sănătate Publică, pentru elaborarea unui nou Concept Național de instruire a cadrelor de conducere în domeniul sănătății”. Aceștia au mai cerut implicarea președintei țării, a Parlamentului, precum și a Guvernului „în soluționarea situației create”.
Școala de Management în Sănătate Publică este singura instituție din țară care formează masteri în managementul sănătății publice.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Sănătății.
Cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Federației Ruse ar putea fi presați să accepte obligații militare. Avertismentul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul unui decret prezidențial emis la Moscova la 5 noiembrie 2025, care prevede că anumite categorii de cetățeni străini ce solicită permis de ședere sau cetățenia rusă pot fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte un document care să confirme inaptitudinea pentru armată.
Potrivit MAE, deși autoritățile ruse invocă existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii moldoveni, modul de aplicare a acestora rămâne neclar. În practică, există riscul ca persoanele vizate să fie constrânse să accepte obligații militare.
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor moldoveni aflați în Federația Rusă să manifeste maximă prudență și să evite semnarea oricăror documente cu caracter militar fără consultarea prealabilă a unui jurist. Totodată, MAE îndeamnă persoanele care se confruntă cu presiuni să solicite imediat asistență consulară.
Pentru informații suplimentare și sprijin, cetățenii sunt încurajați să contacteze misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Moscova.
Ce prevede decretul care condiționează actele de ședere de serviciul militar
Zeci de mii de bărbați străini care solicită permis de ședere sau cetățenia Federației Ruse nu mai pot depune dosarele fără un contract cu armata rusă sau fără un certificat de inaptitudine militară, arată o investigație a publicației „Sistema”. Noile reguli îi vizează în special pe cei care încearcă să se legalizeze pe motive familiale sau în baza unei șederi îndelungate în Rusia.
Străini în fața clădirii Centrului Multifuncțional de Migrație din Moscova, anul 2021
Documentul, semnat de Putin pe 5 noiembrie, curent, prevede obligativitatea semnării unui contract militar de către cetățeni străini pentru obținerea permisului de ședere în Rusia, potrivit agenției Nastoyashchee Vremya.
În lipsa documentelor cerute, solicitanții au practic două opțiuni: fie renunță la procesul de legalizare, fie semnează un contract de serviciu cu Ministerul Apărării sau cu structuri afiliate, pentru a putea continua procedura.
Regulile nu se aplică însă tuturor. Sunt exceptați studenții, specialiștii înalt calificați și participanții la programe de repatriere, însă pentru ceilalți, obținerea actelor rusești vine acum cu un risc clar: asumarea unei obligații militare.
Presa: Mai mult de 30 de mii de străini trimiși pe front din partea Rusiei
De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în Federația Rusă s-au intensificat cazurile de presiune asupra migranților proveniți din statele post-sovietice. Inițial, presiunile au fost exercitate asupra celor care obținuseră recent cetățenia rusă, dar nu se înregistraseră la evidența militară, așa cum li se cere cetățenilor Federației Ruse.
Migranți reținuți în timpul unui raid la secția de poliție din Sankt Petersburg, anul 2023
Publicația Sever.Realii relata că, încă din 2024, noii posesori ai pașapoartelor rusești erau convocați la serviciile de migrație și amenințați cu retragerea cetățeniei dacă refuzau să meargă pe front. Sibir.Realii scria despre raiduri în masă, în cadrul cărora erau reținuți migranți care obținuseră recent cetățenia rusă și forțați să semneze contracte cu armata.
În mai 2025, șeful Comitetului de Investigații al Federației Ruse, Aleksandr Bastrîkin, declara că pe front luptă cel puțin 20.000 de persoane originare din Asia Centrală care au cetățenie rusă, iar alte 10.000, potrivit lui, au fost trimise „să sape tranșee”. El a mai afirmat că instituția pe care o conduce desfășoară periodic raiduri pentru identificarea migranților care au obținut cetățenia rusă, dar nu s-au înregistrat la evidența militară.
Totuși, presiunile nu s-au limitat doar la cei care deja aveau cetățenie. Încă din 2022, după cum relata într-un interviu pentru publicația Kloop activista pentru drepturile omului Valentina Ciupik, în centrul de migrație „Saharovo” din Moscova, străinilor li se „strecurau” în pachetul de documente, printre altele, și contracte pentru serviciul militar „voluntar”. De atunci, această practică s-a extins. În septembrie 2025, publicația Liudi Baikala a publicat o relatare detaliată despre modul în care funcționarii exercită presiuni asupra migranților care depun cereri pentru permis de ședere sau cetățenie, pentru a-i determina să plece la război.
Potrivit calculelor realizate de Serviciul rus al BBC și Mediazona pe baza surselor deschise, până la mijlocul lunii noiembrie 2025 erau cunoscute cel puțin 1.339 de cazuri de cetățeni străini uciși în rândurile armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Hanuka, o sărbătoare religioasă evreiască, a fost marcată în seara de 14 decembrie în Republica Moldova. La evenimentele desfășurate în capitală au participat ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, ambasadorul Germaniei, Hubert Knirsch, precum și deputata Olga Ursu.
„M-am alăturat comunității evreiești din Republica Moldova pentru aprinderea primei lumânări de Hanukkah. De asemenea, în solidaritate cu Sydney”, a scris ambasadoare UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, pe o rețea de socializare. Potrivit imaginilor publicate de diplomată, evenimentul a avut loc pe strada pietonală din centrul capitalei.
La Sinagoga centrală „Agudath Israel” din Chișinău a avut loc, de asemenea, un eveniment. Potrivit organizației „Agudat Israel în Moldova”, peste 200 de persoane au participat la aprinderea primei lumânări de Hanukkah. Printre participanți s-au numărat deputata fracțiunii parlamentare „Alternativa”, Olga Ursu, ambasadorul Republicii Federale Germania, Hubert Knirsch, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice din cadrul Ministerului Educației, Ivan Duminica, precum și consilierul Ambasadei SUA la Chișinău în domeniul drepturilor omului, John O’Brien.
Facebook/Agudat Israel MDFacebook/Agudat Israel MDFacebook/Agudat Israel MDFacebook/Agudat Israel MDFacebook/Agudat Israel MD
Hanukkah este cunoscută și drept sărbătoarea luminilor. În 2025, Hanuka a început pe 14 decembrie. Pe parcursul acestei sărbători, care durează opt zile, într-un sfeșnic cu opt brațe sunt aprinse opt lumânări, câte una în fiecare seară. De Hanuka, evreii au redobândit controlul asupra Ierusalimului și au rededicat Templul. Este o sărbătoare care durează opt zile, comemorând rededicarea Templului din Ierusalim în urma victoriei revoltei conduse de frații Macabei asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia evreiască și să elenizeze popoarele de sub dominația sa.
Pe 14 decembrie, președinta Maia Sandu a felicitat comunitatea evreiască din Republica Moldova care marchează Hanukkah. „Această perioadă ne amintește de importanța solidarității, a respectului reciproc și a responsabilității comune de a proteja pacea, libertatea și demnitatea umană. Fie ca lumina Hanukkah să aducă liniște, încredere și unitate în casele tuturor. Hag Hanukkah Sameach!”, a declarat șefa statului în mesajul său de felicitare.
În aceeași zi, Maia Sandu a venit cu un mesaj în contextul atacului armat de pe plaja din Australia, în urma căruia, în timpul marcării Hanuka, au fost uciși mai mulți oameni. Șefa statului a declarat că violența și antisemitismul nu își au locul în societățile noastre.
În urma atacului armat de duminică, 14 decembrie, de pe plaja Bondi Beach din Sydney, 15 persoane și-au pierdut viața. A murit, de asemenea, și unul dintre atacatori. Potrivit datelor preliminare, atacatorii ar fi fost doi. Poliția a declarat că aceștia erau tată și fiu, relatează BBC. Bărbatul de 50 de ani a fost ucis pe loc, iar fiul său, în vârstă de 24 de ani, a fost transportat la spital în stare critică. Atacul a avut loc în momentul în care pe plajă începuse celebrarea sărbătorii evreiești Hanuka. Poliția a calificat atacul drept un act terorist. Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a fost „îndreptat împotriva comunității evreiești din Sydney”.
