gazeta19.ru

FMI a deblocat 27 de milioane de dolari pentru Republica Moldova

Fondul Monetar Internațional (FMI) a dat miercuri undă verde pentru deblocarea a 27 de milioane de dolari pentru Republica Moldova, salutând progresele realizate de autoritățile de la Chişinău în domeniul guvernanței fiscale şi anticorupției, informează AFP, citat de Agerpres.

Această sumă face parte dintr-un pachet mai amplu de 800 de milioane de dolari pe care Republica Moldova îl poate accesa pe parcursul a 40 de luni, dacă îndeplinește anumite jaloane prevăzute în acordul cu FMI.

Prin includerea fondurilor care au fost eliberate miercuri, sprijinul total pe care Republica Moldova l-a primit până acum de la FMI se ridică la 242 milioane de dolari.

Presiunile asupra finanțelor publice ale Republicii Moldova s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina, conducând la un val de refugiați şi la efecte secundare precum explozia prețului gazelor naturale şi alimentelor.

Potrivit FMI, efectele războiului din Ucraina continuă să afecteze perspectivele Republicii Moldova. Economia este așteptată să stagneze pe termen mediu iar inflația va rămâne ridicată din cauza creșterii prețurilor la alimente şi energie. În plus, deficitul de cont curent şi deficitul fiscal sunt așteptate să se majoreze semnificativ în acest an.

„În pofida acestor provocări, autoritățile rămân angajate față de programul susținut de FMI, care este destinat să sprijine persoanele vulnerabile, să continue reformele şi să creeze condițiile pentru o creștere sustenabilă şi incluzivă. Autoritățile au finalizat cu succes angajamentele cu privire la guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar şi întărirea legislației în domeniul anticorupției”, a declarat directorul general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kenji Okamura.

FMI recomandă autorităților de la Chişinău să mențină un mix de politici adecvat, având în vedere presiunile inflaționiste, constrângerile bugetare şi riscurile la adresa scenariului de bază. În plus, este nevoie de eforturi concentrate pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor şi să avanseze reformele în domeniul energiei şi întreprinderilor de stat. O altă recomandare vizează protejarea independenței Băncii Naționale a Moldovei. Potrivit FMI, adoptarea, până la finele lunii octombrie, a legislației care să consolideze autonomia instituțională a BNM este vitală.

La sfârșitul lunii iunie, Republica Moldova a obținut statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BBC News

Trump i-a dat Iranului 10–15 zile pentru a încheia un acord nuclear. Reacție

Președintele SUA, Donald Trump, i-a acordat Teheranului 10-15 zile pentru a ajunge la un „acord substanțial” în domeniul nuclear. În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, bazele americane din regiune vor deveni „ținte legitime”, relatează Deutsche Welle.

Trump a declarat că Iranul riscă acțiuni militare dacă negocierile curente privind programul nuclear se vor încheia fără succes. „Trebuie să încheiem un acord substanțial, altfel vor avea loc lucruri rele”, a spus el, adăugând că îi acordă Teheranului un termen de „10 până la 15 zile”. Vorbind la prima ședință a Consiliului Păcii, Trump a subliniat că, în lipsa unei înțelegeri, Washingtonul ar putea fi nevoit să „facă următorul pas”. Ulterior, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Trump a precizat: „Cred că acest timp va fi suficient – 10, 15 zile, maximum”.

În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, va considera obiectivele militare americane din regiune drept ținte legitime.

Potrivit Reuters, reprezentanța permanentă a Iranului pe lângă ONU a trimis o scrisoare secretarului general al ONU, António Guterres. În scrisoare se menționează că Teheranul nu urmărește războiul, însă „în cazul unei agresiuni militare, Iranul va răspunde ferm și proporțional, exercitând-și dreptul la autoapărare”. Mai departe, se subliniază că „toate bazele, obiectivele și activele forței ostile din regiune vor fi considerate de noi ținte legitime”, precum și că „Statele Unite vor purta întreaga responsabilitate directă pentru orice consecințe imprevizibile și scăpate de sub control”. Iranul a numit retorica lui Trump un semn al „riscului real de agresiune militară” și a avertizat că consecințele vor fi catastrofale pentru regiune și pentru securitatea internațională.

SUA și Iranul au reluat negocierile privind programul nuclear la începutul lunii februarie, cu medierea Omanului – pentru prima dată după războiul de douăsprezece zile dintre Israel și Iran din iunie 2025, în timpul căruia SUA s-au alăturat Israelului și au lovit obiective nucleare iraniene. Al doilea tur de negocieri indirecte a avut loc pe 17 februarie, la Geneva. La finalul acestora, ministrul de externe al Iranului a declarat că părțile au ajuns la un consens asupra „principiilor de bază”, însă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a afirmat că părțile continuă să aibă divergențe pe mai multe subiecte. Trump a spus că negocierile „decurg bine” și a îndemnat Teheranul să se alăture SUA pe „calea spre pace”.

În contextul negocierilor, SUA și-au intensificat brusc prezența militară în regiune. Trump a ordonat trimiterea acolo a unui al doilea portavion, precum și a unor nave și aeronave suplimentare. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a lansat un avertisment dur către Teheran: „Dacă iranienii vor face o greșeală și ne vor ataca, se vor confrunta cu un răspuns pe care nici măcar nu și-l pot imagina”, a declarat el.

***

Pe 19 februarie, cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați să renunțe la orice deplasare sau tranzit prin Iran, din cauza riscurilor de securitate care s-au intensificat în regiune. Avertismentul a fost transmis de către Ambasada Republicii Moldova în Republica Islamică Iran, cu reședința la Baku. Pentru cetățenii aflați deja în Iran, instituția diplomatică a recomandat să părăsească țara cât mai curând posibil, folosind rute sigure – fie pe cale aeriană, fie pe cale terestră prin Republica Turcia sau Republica Armenia, frontiera cu Azerbaidjan fiind în continuare închisă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: