Fosta notară a lui Plahotniuc, Olga Bondarciuc, ajunge pe banca acuzaților. Este învinuită pe două capete

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a trimis în judecată dosarul penal de învinuire a fostei notare a lui Plahotniuc, Olga Bondarciuc. Aceasta este învinuită pe două capete.

Primul capăt de acuzare vizează infracțiunea de fals în acte publice, în interesul unei organizații criminale. Al doilea ține de prezentarea, cu bună știință a declaraților mincinoase în calitate de martor în cadrul unui proces penal, legate de săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave.

Potrivit legii, prima infracțiune se pedepsește cu amendă între 1350 la 2350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

A doua infracțiune prevede o amendă între 550 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.

Oamenii legii au stabilit că notara a acționat în interesul unei organizații criminale, pentru camuflarea faptelor infracționale ale acesteia și crearea unor piste greșite în investigațiile efectuate într-un dosar privind sustragerea mijloacelor bănești din sistemul bancar al Moldovei. Acesta ar fi introdus în documente oficiale date false privind perfectarea de acțiuni notariale.

Totodată, notarul a fost cercetat și pentru faptul că în februarie 2018 a ascuns de la autoritatea de investigație propriile acțiuni notariale, atunci când a fost audiat în calitate de martor, într-un dosar penal (din cadrul dosarelor denumite generic „Frauda bancară”).

Pe parcursul urmăririi penale, notara nu și-a recunoscut vinovăția, iar după extrădarea din Belgia, sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău a dispus plasarea notarului în arest la domiciliu, chiar dacă procurorii PCCOCS au solicitat prelungirea arestului preventiv.

***

Olga Bondarciuc a fost extrădată în Republica Moldova din Bruxelles, în seara zilei de 14 iulie. Potrivit poliției, ea era anunțată în căutare internațională pe canalele Interpol pentru arest și extrădare la solicitarea Inspectoratului de poliție Centru al DP mun. Chișinău.

Pe 15 iulie, Bondarciuc a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile, după ce procurorii i-au prezentat învinuirea. Pe 30 august, Olga Bondarciuc a fost eliberată din Penitenciarul nr.13. O decizie în acest sens a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, care a decis plasarea acesteia în arest la domiciliu, pentru 30 de zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: