Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a decedat. Avea 95 de ani

Fostul președinte român, Ion Iliescu, a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care a transmis un mesaj de condoleanțe, potrivit hotnews.ro. Primul șef de stat al României de după Revoluția din 1989 s-a stins din viață după o perioadă îndelungată de probleme de sănătate.

„Cu profundă tristețe am aflat vestea trecerii la cele veșnice a fostului președinte al României Ion Iliescu. În aceste momente de durere, transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate, celor apropiați și tuturor care l-au cunoscut și prețuit”, a transmis Grindeanu.

Ion Iliescu era internat din 9 iunie la spitalul Agrippa Ionescu. Pe 16 iunie, medicii au anunțat că Ion Iliescu suferă de cancer la plămâni, iar pe 2 august că starea de sănătate a fostului președinte român este critică.

Luni, 4 august, guvernul de la București a anunțat că Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat, înființat în 2024 cu scopul de a pregăti ceremoniile oficiale funerare în caz de deces al unui șef de stat sau fost șef de stat, s-a reunit în ședință. Cancelaria premierului este cea care coordonează comitetul.

***

Născut pe 3 martie 1930 în Oltenița, România, Ion Iliescu a avut un rol crucial în tranziția țării de la comunism la democrație.După executarea lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989, Iliescu a preluat conducerea interimară ca președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), iar ulterior al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), până la alegerile din mai 1990, când a fost ales oficial președinte al României.

Iliescu a mai deținut funcția de președinte în două mandate: primul între 1990 și 1996, iar al doilea între 2000 și 2004, fiind una dintre cele mai influente figuri din România post-comunistă.

Între 1996 și 2000, respectiv între 2004 și 2008, Iliescu a fost senator din partea Partidului Social Democrat (PSD).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kremlin.ru

Putin a semnat legea care-i permită să folosească armata pentru „protejarea” rușilor arestați peste hotare

Vladimir Putin a semnat luni, 25 mai, legea care permite președintelui Federației Ruse să folosească armata pentru „a proteja” cetățenii ruși arestați în străinătate.

Conform noii legi, Federația Rusă va putea de acum să mobilizeze armata pentru „protejarea cetățenilor ruși arestați sau supuși urmăririi penale” în străinătate, în baza deciziilor instanțelor străine. Este vorba, de exemplu, despre deciziile Curții Penale Internaționale, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin în 2023.

În februarie 2022, cu puțin timp înainte de declanșarea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, Vladimir Putin a obținut deja dreptul de a utiliza forțele armate ale Rusiei în afara țării. Decizia a fost adoptată atunci de Consiliul Federației, notează Meduza.

***

Amintim că, pe 15 mai, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă fără a respecta condițiile generale impuse cetățenilor străini, cum ar fi reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Aceștia vor putea depune cererea direct la consulatele și reprezentanțele diplomatice ale Rusiei.

În reacție, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Kremlinului ar putea avea drept scop recrutarea de noi militari pentru războiul din Ucraina. El a mai spus că autoritățile de la Chișinău vor discuta măsurile care trebuie întreprinse după decretul semnat de Putin și nu exclude convocarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: