Reuters

Fotbal. Italia este noua campioană europeană, după 3:2 cu Anglia

Naţionala Italiei este noua campioană europeană, după ce a învins echipa Angliei cu scorul de 3-2 la loviturile de departajare, duminică seara, pe Stadionul Wembley din Londra, în finala EURO 2020, în care scorul a fost egal, 1-1 (0-1, 1-1), la finalul celor 120 de minute, informează AGERPRES.

Italia îşi trece în palmares al doilea său titlu continental, din patru finale jucate la EURO, primul titlu european fiind câştigat în 1968, la Roma. Italia a învins Iugoslavia în finala din 1968 (2-0), dar a pierdut în faţa Franţei (1-2), prin golul de aur, în 2000, la Rotterdam, şi în faţa Spaniei (0-4), în 2012, la Kiev.

Finala a fost la înălţime în privinţa dramatismului, cu prelungiri şi lovituri de departajare, la care situaţia s-a răsturnat după ce a părut să fie în favoarea englezilor. Berardi, Bonucci şi Bernardeschi au fost cei care au adus titlul Italiei, pentru englezi marcând Kane şi Maguire. Portarul italian Donnarumma a apărat şuturile lui Sancho şi Saka, iar Rashford a trimis în bară, de la italieni ratând Belotti şi Jorginho.

Anglia a deschis scorul în min. 2, prin Luke Shaw, italienii egalând prin Leonardo Bonucci (67), cel care a fost desemnat omul meciului.

Meciul a început practic de al 1-0 pentru englezi, care au marcat cel mai rapid gol într-o finală, după un minut şi 57 de secunde, prin fundaşul Luke Shaw, care, lăsat nemarcat în colţul careului mic de Di Lorenzo, a şutat la colţul scurt la centrarea lui Trippier.

Italia a acuzat şocul şi a avut nevoie de minute bune pentru a se dezmetici şi a pune ordine în jocul său. Insigne a trimis peste poartă din lovitură liberă de la 20 de metri (8), dar cea mai bună ocazie din prima repriză a aparţinut lui Chiesa (35), cu un şut de la circa 20 de metri, puţin pe lângă poartă. Verratti (45+1) a şutat de la 16 metri, însă a fără probleme pentru Pickford.

Anglia s-a apărat compact, dar nu a avut aproape nicio acţiune ofensivă consistentă în prima parte în afara golului marcat.

În repriza secundă, dominarea Squadrei Azzurra a fost şi mai accentuată, iar ocaziile s-au succedat la poarta lui Pickford. Insigne a trimis din lovitură liberă de la 18 metri pe lângă vinclu (51), acelaşi Insigne a tras din unghi (57), dar Pickford a respins. Pickford a fost providenţial în min. 62, la şutul din care al lui Chiesa, la capătul unei acţiuni personale.

La una dintre puţinele acţiuni ale englezilor, Stones a reluat cu capul, după cornerul lui Trippier, iar Donnarumma a respins (64).

În min. 67, Italia a reuşit egalarea, după un corner executat de Berardi: Cristante a prelungit mingea, Verratti a trimis în bară, iar Bonucci a reluat în plasă din 3 metri.

Echipa antrenată de Roberto Mancini a fost aproape de a trece în avantaj, dar Berarde a trimis pe lângă poartă o minge în adâncime venită de la Bonucci (74).

În prelungiri, cele două echipe au riscat destul de puţin, dar totuşi au existat câteva ocazii. Phillips (97) a expediat un şut de la 20 de metri, puţin pe lângă ţintă. Bernardeschi a fost în prima plan în două rânduri, dar în min. 103 nu a reuşit reluarea din 6 metri la centrarea lui Emerson, iar Pickford a respins providenţial, iar în min. 107 a trimis din lovitură liberă Bernardeschi de la circa 25 de metri, dar Pickford a reţinut cu greutate.

La poarta cealaltă, Chiellini a avut o intervenţie măiastră în careul mic, la o situaţie periculoasă în faţa lui Sterling.

Italia a câştigat apoi la loviturile de departajare, al doilea său meci consecutiv, după 4-2 cu Spania, în semifinală.

Italia a ajuns la 34 de meciuri consecutive fără înfrângere, 27 de victorii şi 7 egaluri, ultimul eşec datând din septembrie 2018 (0-1 cu Portugalia).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: