Igor Grosu

(FOTO) „Am salvat Moldova”. PAS a convocat Consiliul Politic Național al formațiunii: Maia Sandu – prezentă la ședință

Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a convocat Consiliul Politic Național al formațiunii. Anunțul a fost făcut de liderul PAS Igor Grosu, în seara zilei de 30 noiembrie. Din imaginile publicate de Grosu, la întrunire a participat inclusiv șefa statului Maia Sandu dar și miniștri din Guvernul Recean. Potrivit lui Grosu, cei prezenți au făcut totalurile celor două scrutine electorale din toamnă – referendumul constituțional și alegerile prezidențiale. „Am vorbit despre reușite, eșecuri, dar și cum putem îmbunătăți comunicarea cu oamenii”, a comunicat liderul PAS, adăugând că „un subiect aparte a fost situația politică și prioritățile pentru anul 2025”.

Grosu a anunțat că pe 30 noiembrie a avut loc Consiliul Politic Național al PAS.

Împreună cu colegii am făcut totalurile celor două scrutine electorale din această toamnă – referendumul constituțional și alegerile prezidențiale. A fost o campanie fără precedent, cu implicarea în procesele electorale a unor forțe ostile din afara țării și a unor grupări criminale. Va trebui să muncim și mai mult în lupta împotriva corupției politice și electorale, astfel încât în țara noastră să decidă cetățenii, nu banii murdari. Am vorbit despre reușite, eșecuri, dar și cum putem îmbunătăți comunicarea cu oamenii, așa încât mesajele noastre să ajungă în fiecare casă din țara noastră, dar și la cei plecați peste hotare”, a scris Grosu pe o rețea de socializare.

El a adăugat că „un subiect aparte a fost situația politică și prioritățile pentru anul 2025”.

Grupările criminale prin care Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova folosesc la greu rețelele sociale și propaganda pentru a ne slăbi, pentru a ataca democrația și să influențeze rezultatele alegerile parlamentare din 2025. De aceea, împreună, va trebuie să muncim și mai mult pentru viitorul european al Moldovei”, a menționat Grosu. „Am mulțumit tuturor echipelor PAS, care împreună cu voluntari, activiști, simpatizanți, am salvat Moldova. Unitatea noastră este arma noastră. Doar uniți, cu forțele politice și cetățenii care cred în viitorul european al Republicii Moldova, vom reuși să ducem Moldova înainte”, a conchis liderul PAS.

Din imaginile publicate de Grosu se poate observa că la întrunire au participat inclusiv președinta Republicii Moldova Maia Sandu, viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Dumitru Alaiba, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun, dar și deputați PAS din Parlament.

Maia Sandu a participat și în 2023 la Consiliul Politic Național al PAS, deși în 2020 formațiunea declara că „președintele țării nu poate fi membru de partid”. Atunci, într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Președinției declarau că Maia Sandu a participat la ședința Consiliului urmare a unei invitații din partea PAS, iar șefa statului „a luat cuvântul pentru a împărtăși punctul său de vedere cu privire la prioritățile guvernării”.

Precizăm că Maia Sandu a obținut al doilea mandat de președintă, după ce a fost desemnată drept candidată a Partidului Acțiune și Solidaritate pentru prezidențialele. Pe 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a validat alegerea Maiei Sandu în calitate de președinte al Republicii Moldova.

Igor Grosu
Igor Grosu
Igor Grosu
Igor Grosu
Igor Grosu
Igor Grosu

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: