UPDATE 19 persoane au murit în urma atacului din Odesa, inclusiv doi copii

Biserica și primăriile se numără printre instituțiile în care cetățenii Republicii Moldova au cea mai mare încredere. Acest lucru reiese din datele unui sondaj realizat de compania sociologică iData, care a fost prezentat miercuri, 27 mai.

Respondenții au fost rugați să evalueze nivelul de încredere pe care îl au în diverse instituții de stat și sociale.

Potrivit cercetării, pe primul loc în topul încrederii se află biserica. Aproape jumătate dintre participanți (46%) au declarat că au un nivel „foarte mare” de încredere în această instituție, iar 21% un nivel „mare”. Pe locul al doilea se află primăriile, în care 32% dintre respondenți au încredere „foarte mare”, iar 25% „mare”. Și sistemul educațional este bine cotat, peste jumătate dintre respondenți exprimând încredere în acesta (22% foarte mare și 34% mare).

În cazul instituțiilor centrale, opiniile sunt mai împărțite. Președinția se bucură de încredere foarte mare din partea a 26% dintre cetățeni și de încredere mare din partea a 18%, în timp ce 23% declară că nu au deloc încredere în această instituție. Poliția Republicii Moldova este apreciată cu un nivel „foarte mare” de încredere de 16% dintre respondenți și „mare” de 23%.

La polul opus se află Parlamentul, Guvernul și presa, instituții în care încrederea este mai scăzută. Parlamentul și Guvernul au fost evaluate cu încredere „foarte mare” de 12% și, respectiv, 11% dintre respondenți, în timp ce înregistrează și cele mai ridicate niveluri de neîncredere totală — 25% pentru Parlament și 26% pentru Guvern. Mass-media este considerată demnă de încredere „foarte mare” de 12% dintre respondenți, iar 21% spun că au un nivel „mare” de încredere.

Cele mai scăzute niveluri de încredere au fost înregistrate în cazul autorităților din Găgăuzia. Doar 5% dintre participanți au declarat un nivel „foarte mare” de încredere în acestea, în timp ce 34% spun că nu au deloc încredere, iar 32% nu au știut sau au refuzat să răspundă.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de persoane, cu o marjă maximă de eroare de 3,1%.