Colaj NM

FOTO Maia Sandu, discuție cu ambasadorii UE la Chișinău: le-a vorbit inclusiv despre blocajele din justiție 

Președinta Maia Sandu a avut o discuție cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, acreditați în Republica Moldova. Reprezentanții Președinției susțin că șefa statului a reafirmat „angajamentul ferm de a continua reformele care ne ajută să avansăm în parcursul nostru european”, totodată a vorbit despre „progresele și blocajele întâmpinate în procesul de reformă a justiției”.

Sandu a discutat cu șefii de misiuni ale statelor membre ale Uniunii Europene, acreditați în Republicii Moldova, pe 14 septembrie.

În discuții, șefa statului a mulțumit diplomaților pentru suportul acordat de guvernele pe care le reprezintă și instituțiile Uniunii Europene pentru contribuția lor în gestionarea multiplelor crize cu care se confruntă țara noastră. Sprijinul UE ne ajută să fim alături de cetățeni în aceste timpuri complicate”, au relatat reprezentanții Președinției.

La fel se menționează că Sandu a reafirmat „angajamentul ferm de a continua reformele care să îmbunătățească viața cetățenilor și care ne ajută să avansăm în parcursul nostru european”.

Președinta a vorbit despre progresele și blocajele întâmpinate în procesul de reformă a justiției și a reiterat că, în pofida provocărilor, curățarea sectorului justiției de corupție va continua. De asemenea, șefa statului a apreciat contribuția țărilor partenere la Platforma de Sprijin pentru Moldova”, au mai comunicat reprezentanții instituției prezidențiale.

presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md

În martie 2022, președintele Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană. Mai devreme, și Georgia, după Ucraina, a expediat o cerere similară către Uniunea Europeană.

Republica Moldova a primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană la data de 23 iunie 2022.

Pentru începerea negocierilor propriu-zise în vederea aderării la UE, Republica Moldova trebuie să îndeplinească cele nouă recomandări emise de Comisia Europeană în luna iunie. Domeniile vizate sunt: justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.

Moldova a îndeplinit, timp de un an, trei din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene. Declarația a fost făcută în iunie 2023 de comisarul european pentru vecinătate și extindere Oliver Varhelyi. Oficialul european a declarat că țara noastră a obținut progrese importante în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, dar rămâne restantă pe domeniul justiției.

Autoritățile de la Chișinău au declarat, anterior, că îndeplinirea condițiilor de pre-aderare sunt principalul scop al Republicii Moldova în acest an, așa încât, la sfârșitul anului, Moldova să poată trece la următoarea etapă – deschiderea negocierilor de aderare.

În septembrie 2023, președinta Maia Sandu anunța că în perioada următoare va efectua mai multe vizite peste hotare pentru a convinge unele state să susțină lansarea negocierilor de aderare a Moldovei la UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Găgăuzia pierde dreptul de a forma organul electoral local. Curtea Constituțională a zis „da” Ministerului Justiției și „nu” – Adunării Populare a Găgăuziei

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale drepturile Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de a forma organul electoral local și de a participa la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Direcției Justiției din Găgăuzia.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă pe 9 martie de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, care a solicitat verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Printre acestea se numără norma care oferă Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, considerată de Ministerul Justiției o formă de dualism instituțional.

Curtea a declarat neconstituționale „textul și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor din articolul 12 aliniat 3 lit. d), precum și articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei”.

Înalta Curte a declarat neconstituțional și textul „la propunerea guvernatorului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare a acesteia din articolul 7 lit. e) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului”.

La fel, a declarat neconstituțional textul „componența Consiliului electoral Central al Găgăuziei se aprobă de Adunarea Populară a Găgăuziei în conformitate cu prevederile articolului 12 aliniat 3 lit. d) din legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei și cu actele normative locale din articolul 36 aliniat 1 din codul electoral”, precum și textele „de adunarea populară a Găgăuziei” și legii 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei” .

În același timp, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea din 7 iulie 2026 a Adunării Populare a Găgăuziei. Ultima a solicitat verificarea constituționalității prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova, în care organul electoral al autonomiei este numit Consiliul Electoral Central (CEC). În Legea „privind statutul juridic special” al Găgăuziei, organul electoral al autonomiei este denumit Comisia Electorală Centrală (CEC).

Potrivit Curții, hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

„Curtea a emis o adresă Parlamentului în vederea ajustării legislației în conformitate cu raționamentele expuse”, a comunicat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

***

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: