Colaj NM

FOTO Maia Sandu, discuție cu ambasadorii UE la Chișinău: le-a vorbit inclusiv despre blocajele din justiție 

Președinta Maia Sandu a avut o discuție cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, acreditați în Republica Moldova. Reprezentanții Președinției susțin că șefa statului a reafirmat „angajamentul ferm de a continua reformele care ne ajută să avansăm în parcursul nostru european”, totodată a vorbit despre „progresele și blocajele întâmpinate în procesul de reformă a justiției”.

Sandu a discutat cu șefii de misiuni ale statelor membre ale Uniunii Europene, acreditați în Republicii Moldova, pe 14 septembrie.

În discuții, șefa statului a mulțumit diplomaților pentru suportul acordat de guvernele pe care le reprezintă și instituțiile Uniunii Europene pentru contribuția lor în gestionarea multiplelor crize cu care se confruntă țara noastră. Sprijinul UE ne ajută să fim alături de cetățeni în aceste timpuri complicate”, au relatat reprezentanții Președinției.

La fel se menționează că Sandu a reafirmat „angajamentul ferm de a continua reformele care să îmbunătățească viața cetățenilor și care ne ajută să avansăm în parcursul nostru european”.

Președinta a vorbit despre progresele și blocajele întâmpinate în procesul de reformă a justiției și a reiterat că, în pofida provocărilor, curățarea sectorului justiției de corupție va continua. De asemenea, șefa statului a apreciat contribuția țărilor partenere la Platforma de Sprijin pentru Moldova”, au mai comunicat reprezentanții instituției prezidențiale.

presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md

În martie 2022, președintele Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană. Mai devreme, și Georgia, după Ucraina, a expediat o cerere similară către Uniunea Europeană.

Republica Moldova a primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană la data de 23 iunie 2022.

Pentru începerea negocierilor propriu-zise în vederea aderării la UE, Republica Moldova trebuie să îndeplinească cele nouă recomandări emise de Comisia Europeană în luna iunie. Domeniile vizate sunt: justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.

Moldova a îndeplinit, timp de un an, trei din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene. Declarația a fost făcută în iunie 2023 de comisarul european pentru vecinătate și extindere Oliver Varhelyi. Oficialul european a declarat că țara noastră a obținut progrese importante în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, dar rămâne restantă pe domeniul justiției.

Autoritățile de la Chișinău au declarat, anterior, că îndeplinirea condițiilor de pre-aderare sunt principalul scop al Republicii Moldova în acest an, așa încât, la sfârșitul anului, Moldova să poată trece la următoarea etapă – deschiderea negocierilor de aderare.

În septembrie 2023, președinta Maia Sandu anunța că în perioada următoare va efectua mai multe vizite peste hotare pentru a convinge unele state să susțină lansarea negocierilor de aderare a Moldovei la UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: