NewsMaker

VIDEO Protest în centrul Chișinăului: profesorii cer majorările salariale promise

Pe 19 august, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău are loc un protest la care participă angajați din sistemul educației și științei din Republica Moldova. Manifestația este organizată de Federația Sindicală a Educației și Științei și este planificată să aibă loc până la ora 11:30. Și-au anunțat participarea la protest mișcarea civică „Construim Încredere” – printre ai cărei fondatori se numără fosta deputată PAS Olesea Stamate -, precum și viceprimarul capitalei și membrul partidului MAN, Victor Pruteanu. Liderul socialist Igor Dodon și partidul „Mișcarea Respect Moldova” au anunțat că susțin manifestația. NewsMaker transmite live acțiunea de protest din centrul capitalei.

Protestul are loc în contextul promisiunii anterioare a autorităților de a majora salariile cadrelor didactice și ale personalului auxiliar începând cu 1 septembrie 2026. Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură a anunțat că se va alătura protestului. În ajun, Guvernul a declarat că va prezenta „în cel mai scurt timp” soluții privind majorarea salariilor profesorilor, menționând că subiectul reprezintă „prioritatea numărul unu” a Executivului în această săptămână.

Amintim că, la elaborarea bugetului pentru 2026, Guvernul condus de fostul premier Alexandru Munteanu a anunțat că majorările salariale pentru angajații din sectorul public vor fi incluse în noua Lege a salarizării, iar obiectivul era ca aceasta să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul de lege a fost ulterior supus consultărilor publice, însă a stârnit critici din partea sindicatelor și a experților. La scurt timp, Guvernul Munteanu a demisionat, iar la conducerea Ministerului Finanțelor, Andrian Gavriliță a fost înlocuit de deputata PAS Victoria Belous. Guvernul Tofan a propus, între timp, spre consultări, o nouă reformă a politicii bugetar-fiscale, nu și o nouă lege a salarizării.

Pe 10 august, Federația Sindicală a Educației și Științei i-a cerut premierului Vasile Tofan să „respecte promisiunile guvernării – majorări salariale promise către 1 septembrie 2026”. Tot atunci, Federația a anunțat că, pe 19 august, va organiza „o acțiune sindicală de pichetare, pentru a pune presiune asupra Guvernului”, iar pe 1 septembrie, „dacă angajamentele nu vor fi respectate, vor fi declanșate proteste naționale pe parcursul întregii luni”. 

Pe 12 august, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că „în cel mult două săptămâni” va fi găsită și anunțată o soluție, adăugând că „se încearcă a găsi cele mai bune soluții” și că, în perioada promisă, se va ști sub ce formă vor fi acestea. La rândul său, Ministra Finanțelor a declarat că, după definitivarea viziunii pe politica fiscală pentru 2027, va fi făcut și anunțul privind reforma salarizării. Belous a adăugat că autoritățile „se țin de targetul de a identifica mai multe venituri și să putem veni către profesori și alte categorii cu venituri suplimentare începând din acest an”. Detalii AICI.

Pe 17 august, invitată la Radio Moldova, președinta Maia Sandu a declarat că profesorii sunt îndreptățiți să aștepte majorările salariale promise. Pe de altă parte, șefa statului a spus că statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește prețurile la resursele energetice și nu va reuși să promoveze „o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”. Maia Sandu și-a exprimat speranța că Guvernul va veni în următoarele zile cu soluții „bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”. Detalii – AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Direcţia de Poliţie a mun.Chişinău

Igor Dodon, Vasile Tofan, Emilian Crețu sau Nata Albot? Cum ar vota moldovenii într-o cursă prezidențială fără Maia Sandu – sondaj

În condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă, liderul PSRM, Igor Dodon, ar acumula cele mai multe voturi în rândul politicienilor dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale. Cel puțin asta arată datele unui sondaj prezentat pe 11 noiembrie de compania sociologică IMAS. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, peste 30% dintre respondenți nu știu pe cine ar vota sau nu au dorit să răspundă. Respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua în considerare să voteze pentru anumite persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte, printre care actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.

Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați pe cine ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, în condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă. 

Astfel, potrivit rezultatelor prezentate, pe primul loc s-ar situa liderul și deputatul PSRM, Igor Dodon, cu 17,7%. Pe locul al doilea s-ar afla premierul Vasile Tofan, cu 10,5%, iar pe locul al treilea – liderul și deputatul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 8,8%. Aceștia sunt urmați de deputatul și liderul PDCM, Ion Chicu (5,5%), deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi (4,6%), primarul și liderul MAN, Ion Ceban (4,5%), lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah (2,9%), deputatul și liderul „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev (2,5%), lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună (2,4%), deputata și lidera PCRM, Diana Caraman (1,7%), și liderul PNM, Dragoș Galbur (0,7%).

Pentru un alt candidat ar vota 7,5% dintre respondenți. Nu au știut sau nu au dorit să răspundă 30,7%.

Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua lua în considerare votarea următoarelor persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte al țării: premierul Vasile Tofan, fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, fostul premier Ion Sturza, actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.

Pentru opțiunile „Cu siguranță aș lua în considerare” și „Probabil aș lua în considerare”, Vasile Tofan a acumulat în total 22%. Acesta este urmat de Alexandru Tănase, cu 16%, Ion Sturza, cu 11%, Emilian Crețu, cu 10%, și Nata Albot, cu 7%.

Pentru opțiunile „Probabil nu aș lua în considerare” și „Cu siguranță nu aș lua în considerare”, Emilian Crețu a acumulat în total 65%, Vasile Tofan și Ion Sturza – câte 57%, Nata Albot – 55%, iar Alexandru Tănase – 48%.

Nu au știut sau nu au dorit să răspundă în cazul lui Alexandru Tănase – 36% dintre respondenți, al lui Ion Sturza – 32%, al Natei Albot – 38%, al lui Emilian Crețu – 25% și al lui Vasile Tofan – 21%.

Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat în perioada 19 octombrie-9 noiembrie, pe un eșantion de 1.116 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, în 86 de localități ale Republicii Moldova. Eroarea maximă de eșantionare este de ±3.0%.

***

Precizăm, articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.

În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.

De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive de la independența Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: