FOTO Noul șef al IGSU, prezentat colectivului. Harabagiu, după 15 ani de activitate, și-a luat rămas bun

Ministrul Afacerilor Interne Ana Revenco l-a prezentat efectivului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) pe Alexandru Oprea, noul șef al Inspectoratului. Evenimentul a avut loc în data de 13 ianuarie. Totodată, ministrul a mulțumit fostului șef al IGSU care a demisionat din funcție după 15 ani de activitate.

Ministrul a declarat că Alexandru Oprea este un om dedicat sistemului. „Mai bine de 23 de ani a muncit în cadrul IGSU cu abnegație și dăruire”, a precizat Ana Revenco. Oficialul a mai spus că bagajul de cunoștințe, dar și dedicația de care a dat dovadă noul șef al IGSU pe parcursul anilor de activitate va contribui la realizarea misiunilor în salvarea vieților omenești, dar și prevenirea situațiilor de risc.

Tot în cadrul ședinței, ministrul Afacerilor Interne i-a mulțumit pentru dedicație și devotament generalului-maior Mihail Harabagiu, care pe parcursul a 15 ani a deținut funcția de șef al IGSU. Oficialul a subliniat că devotamentul cu care și-a îndeplinit Mihail Harabagiu misiunea este un exemplu demn de urmat pentru tânără generație de ofițeri din sistem.

***

Generalul-maior Mihail Harabagiu a demisionat de la conducerea IGSU după 15 ani de activitate, în baza cererii de demisie. Hotărârea a fost aprobată în cadrul ședinței de Guvern, din 12 ianuarie. În cadrul aceleiași ședințe, a fost eliberat din funcție secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne Alexandru Oprea, după care, la propunerea ministrei Ana Revenco, a fost numit șef al IGSU pe un termen de 5 ani.

dse.md
dse.md
dse.md
dse.md
dse.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: