Colaj NM

FOTO Președinții Moldovei și Sloveniei au plantat arbori la Grădina Botanică, nu și cel al Austriei 

Șefa statului Maia Sandu, împreună cu președinta Sloveniei Nataša Pirc Musar, au plantat arbori de tei pe 17 noiembrie, la Grădina Botanică din capitală. La acțiunea de plantare nu a fost prezent și președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, care efectua o vizită în Moldova, alături de președinta Sloveniei.

Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, cele două președinte au plantat la Grădina Botanică arbori de tei, dat fiind faptul că teiul este unul din simbolurile Sloveniei.

„Am avut plăcere să plantez alături de președintele Sloveniei Nataša Pirc Musar, simbolizând creșterea prieteniei noastre și a angajamentului comun față de mediu”, a scris Maia Sandu pe rețelele de socializare.

presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md

La acțiunea de plantare nu a fost prezent președintele Austriei, care efectua o vizită în Republica Moldova alături de președinta Sloveniei. Pe 17 noiembrie, șefa statului Maia Sandu, președinta Sloveniei Nataša Pirc Musar, inclusiv președintele Austriei Alexander Van der Bellen au avut o discuție cu studenții de la Universitatea de Stat din Moldova.

Președinta Sloveniei și președintele Austriei s-au aflat în țara noastră în perioada 15-17 noiembrie. Cei doi au avut întrevederi inclusiv cu președintele Parlamentului Igor Grosu și cu prim-ministrul Dorin Recean.

În timpul vizitei, liderul de la Viena a avut parte de un moment neplăcut. În curtea Președinției, acesta a fost mușcat de Codruț, câinele adoptat de administrația prezidențială. Ulterior, oficialul în vârstă de 79 de ani a mers cu mâna bandajată la întâlnirea cu prim-ministrul Dorin Recean. Președintele Austriei a dat asigurări că el nu este supărat. „Este începutul unei prietenii frumoase”, a declarat Alexander van der Bellen într-un video înregistrat a doua zi. Acesta i-a dăruit și o jucărie lui Codruț, pe care i-a transmis-o prin Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook

Vicepreședintele organizației de tineret a PAS, angajat la Ministerul Culturii cu un salariu de 300 000 lei pe an, deși nu are diplomă. Reacție: „În toată avalanșa de atacuri, nu mai contează competențele”

Vicepreședintele Organizației de tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Bogdan Zgherea, în vârstă de 21 de ani, lucrează la Ministerul Culturii, deși nu are încă diplomă de licență. Potrivit unei investigații a portalului Moldova Curată, acesta a fost angajat în instituție în 2023, când avea 18 ani și era student în primul an, inițial prin contracte de prestări servicii atribuite fără concurs de achiziții publice.

Zgherea a intrat în politică în 2023, după ce a devenit membru PAS. Înainte de angajarea la Ministerul Culturii, în perioada aprilie–august 2023, pe când era încă elev în clasa a XII-a, a fost asistent al deputatei PAS Ana Calinici, fiind remunerat cu 6 000 de lei lunar.

Contracte fără licitație și promovarea Voucherului Cultural

Primul contract cu Ministerul Culturii a fost semnat în decembrie 2023 și a durat 11 zile, pentru o plată de aproximativ 7 750 de lei. În februarie 2024, instituția i-a oferit un nou contract, în valoare de peste 74 de mii de lei, pentru promovarea Programului Național „Voucher Cultural”.

Ministerul susține că aceste contracte au fost de valoare mică și nu necesitau organizarea unei proceduri de achiziție publică.

Pentru contractul din 2024, Zgherea urma să contribuie la promovarea programului, elaborarea unei strategii de comunicare, extinderea programului și crearea unui mecanism de feedback pentru beneficiari. Ministerul a prezentat o serie de rezultate ale activității sale, menționând că numărul beneficiarilor Voucherului Cultural a crescut de la 3 521 în 2023 la 6 736 în 2025. Totuși, unele livrabile prevăzute în contract, precum strategia de promovare sau programul de recomandări pentru beneficiari, nu apar în lista prezentată de instituție.

Angajarea în cabinetul ministrului și verificarea Procuraturii Anticorupție

În vara anului 2024, Zgherea a fost numit consilier în cabinetul ministrului Sergiu Prodan. Cazul a ajuns în atenția Procuraturii Anticorupție, care a verificat eventuale acțiuni ilegale legate de angajarea sa, însă în decembrie 2025 a încetat procesul penal, constatând că nu există elemente de infracțiune.

Potrivit declarațiilor oferite procurorilor de șefa Serviciului Resurse Umane al Ministerului Culturii, Maria Feraru, problema studiilor neterminate a fost observată în momentul pregătirii actelor de angajare. Ulterior, după discuții cu conducerea instituției, angajarea a fost realizată.

Legea nr. 80/2010, invocată de Minister, permite angajarea personalului din cabinetul demnitarului în baza încrederii personale a ministrului, însă prevede și obligația ca persoana să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență.

Explicațiile lui Prodan și Bogdan Zgherea

Fostul ministru al Culturii, Sergiu Prodan, susține că Zgherea s-a remarcat prin activitatea de voluntariat și implicarea în proiectele ministerului, iar numirea sa în cabinet a fost o decizie personală.

Ceea ce pot să afirm cu certitudine și cu toată responsabilitatea este că Bogdan Zgherea nu mi-a fost impus și nici „recomandat” de nimeni”, a declarat Prodan.

El consideră că singurul aspect discutabil este interpretarea diferită a două acte normative: Legea nr. 80/2010, care prevede condiția studiilor pentru personalul cabinetului, și Legea nr. 270/2018 privind salarizarea în sectorul bugetar, care permite reducerea salariului pentru persoanele fără nivelul necesar de studii.

La rândul său, Bogdan Zgherea afirmă că experiența acumulată anterior i-ar fi oferit pregătirea necesară pentru funcțiile deținute.

Zgherea susține că activitatea sa la Minister nu a reprezentat o funcție publică și că contractele de prestări servicii au fost atribuite conform legislației.

Încheierea unui contract de prestări servicii nu este echivalentă ocupării unei funcții publice, unde organizarea concursurilor este obligatorie. Contractele de prestări servicii cu valoare redusă pot fi atribuite prin negociere directă, conform legislației în vigoare”, a declarat el.

Reacția lui Zgherea după publicarea investigației

După publicarea investigației, Bogdan Zgherea a venit cu o reacție pe Facebook în care a respins criticile.

În toată avalanșa de dezinformare și atacuri asupra PAS și membrii săi, nu mai contează nici realizările, nici competențele. Singura ce contează pentru unii e să alimenteze sentimentul de neîncredere și ură față guvernare, parcursul european și oamenii care se dedică acestui scop”, a scris Zgherea.

El a precizat că este firesc ca activitatea angajaților instituțiilor publice să fie verificată și a explicat că activitatea sa la Ministerul Culturii a început în 2023, perioadă în care a fost implicat în mai multe proiecte, printre care dezvoltarea Voucherului Cultural, programul „Acces la Cultură”, Centrul „Universul”, festivalurile „Mărțișor” și „Hai Acasă de Crăciun”, dar și proiecte legate de infrastructura culturală și finanțarea instituțiilor din domeniu.

Feedbackul pe care l-am primit nu a fost niciodată despre vârsta mea sau studiile pe care încă le continui, ci de capacitatea de a înțelege rapid problemele, de a găsi soluții, de a organiza procese și de a livra rezultate”, a afirmat Zgherea.

Acesta a mai spus că își continuă studiile universitare în domeniul economic și că rezultatele ar trebui să fie principalul criteriu de evaluare a activității unui angajat public. „Cred că într-o instituție publică contează în primul rând competența, integritatea, disciplina și rezultatele”, a declarat el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: