Republica Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 19.700 de dolari, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional și publicate de world atlas. Moldova este urmată în clasament de Kosovo, Ucraina și Bosnia și Herțegovina. Datele sunt calculate în termeni de paritate a puterii de cumpărare, care ajustează diferențele de cost al vieții între țări, și provin din baza de date World Economic Outlook a FMI, ediția octombrie 2025.
Potrivit analizei, Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa după PIB-ul pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare. Economia este puternic dependentă de agricultură, iar producția de vin reprezintă o parte semnificativă a exporturilor. Remitențele finanțează aproximativ 12-15% din consumul gospodăriilor, aproximativ un sfert din populația aptă de muncă trăind în străinătate, în special în România, Italia, Rusia și Israel.
Analiza remarcă totodată că Moldova se află pe un traseu lent, dar vizibil de reforme din 2021, sub conducerea președintei Maia Sandu. Statutul de țară candidată la UE a fost acordat în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început în iunie 2024.
Regiunea transnistreană, susținută de Rusia, continuă să complice situația fiscală și aprovizionarea cu energie. Inflația a depășit 34% la sfârșitul anului 2022, după reducerea livrărilor de gaze rusești, însă ulterior a revenit la valori de o singură cifră.
***
Precizăm că Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2026, de la 2,4% la 2,2%, pe fondul impactului negativ al conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei moldovenești, potrivit notei privind prognoza pe termen mediu 2026-2029, din 27 aprilie.
Banca Mondială și FMI au făcut ajustări similare, estimând acum o creștere a PIB de 1,9% pentru Moldova în 2026, față de 2,7% și respectiv 2,2% anterior.
Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, declanșarea războiului dintre SUA și Iran a generat șocuri semnificative pe piețele energetice internaționale. Restricțiile asupra navigației prin Strâmtoarea Ormuz au dus la majorarea bruscă a prețurilor: petrolul Brent a crescut de la 71 la 118 dolari pe baril, stabilizându-se ulterior în jurul a 99 de dolari, ceea ce reprezintă o creștere medie de aproximativ 40%. Gazul natural pe piața TTF a urcat de la 335 la 647 euro per 1.000 de metri cubi, revenind ulterior la circa 444 de euro, o creștere medie de 33%.
Pentru Moldova, care are o dependență energetică externă de aproape 100%, impactul se manifestă în principal prin creșterea inflației și deteriorarea balanței comerciale externe. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, impactul total asupra PIB ar putea fi cuprins între minus 0,36 și minus 0,76 puncte procentuale în 2026, pornind de la premisa că prețurile la petrol și gaze se vor majora cu circa 30%. Dacă creșterea prețurilor va fi de 50%, impactul ar putea ajunge la minus 0,9 puncte procentuale.
Banca Centrală Europeană a revizuit prognoza inflației mondiale pentru 2026 de la 2,8% la 3,1%, iar pentru zona euro de la 1,9% la 2,6%. FMI estimează că creșterea economică globală va fi de 3,1% în 2026, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de prognoza anterioară din toamna anului 2025.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
