euractive.com

Franța introduce carantină națională. Cum vor putea vota moldovenii la alegerile din 1 noiembrie?

Franța introduce carantină națională din cauza pandemiei de COVID-19. Regimul special va intra în vigoare pe 30 octombrie, la ora 00:00 și va fi valabil până pe 1 decembrie. Anunțul a fost făcut în seara de 28 octombrie de către președintele Emmanuel Macron, într-o adresare națională televizată. Ambasada Republicii Moldova la Paris a publicat precizări pentru moldovenii care își doresc să voteze în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie.

Potrivit noilor prevederi, cetățenii sunt îndemnați să stea acasă și să își părăsească locuințele doar ca să meargă la serviciu, după cumpărăturile de primă necesitate sau în vizite la rude. Spre deosebire de carantina instituită primăvara trecută, grădinițele și școlile vor rămâne deschise. Studenților li se va propune educația la distanță. Rămân deschise azilurile pentru bătrâni, iar vizitele se vor efectua cu respectarea strictă a măsurilor sanitare.

„Coronavirusul ne-a luat prin surprindere pe noi toți, cei din Europa. Unele state, precum Spania, Irlanda, Țările de Jos au adoptat măsuri dure înaintea noastră. Dar oricum suntem toți în aceeași situație: ne-a lovit al doilea val, care după cum presupunem, se va dovedi și mai dur și cu un număr mai mare de decese decât primul”, a declarat Emmanuel Macron, care a subliniat că „economia nu trebuie nici să se oprească, nici să fie distrusă”.

Instituțiile de stat, uzinele și întreprinderile agricole își vor continua activitatea, iar cele care vor fi nevoite să o sisteze vor primi compensații parțiale, a mai anunțat liderul de la Paris.

Mai multe detalii despre noile măsuri, dar și situația din spitalele franceze vor fi oferite joi seară de către premierul Franței, Jean Castex. Dacă situația se va îmbunătăți, peste două săptămâni, o parte dintre restricții ar putea fi ridicate.

Cum vor putea vota moldovenii pe 1 noiembrie?

În contextul instituirii carantinei naționale în Franța, Ambasada Republicii Moldova de la Paris a publicat o serie de recomandări pentru cetățenii Republicii Moldova care își doresc să își exercite dreptul la vot pe 1 noiembrie, ziua alegerilor prezidențiale.

În contextul restricțiilor de circulație anunțate de guvernul francez, pentru deplasarea la secțiile de votare deschise pe teritoriul Franței, cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie în posesia următoarelor 2 documente (este obligatorie deținerea ambelor formulare):

1. Justificativul de deplasare (formatul francez), completat și semnat, care poate fi descărcat de pe pagina: https://www.interieur.gouv.fr/…/Attestations-de-deplacement…

2. Scrisoarea de confirmare din partea Ambasadei Republicii Moldova în Franța, prezentată mai jos, cu completarea datelor de către fiecare alegător.

În ultimele 24 de ore, în Franța au fost înregistrate 36 437 de noi infectări cu COVID-19, iar 244 de oameni au murit. De la începutul pandemiei, în această țară, s-au infectat 1 235 132 de persoane, iar 35 785 au murit.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: