Republica Moldova ar putea introduce sancțiuni pentru frauda academică până la sfârșitul lunii iulie, când se încheie sesiunea parlamentară de primăvară. Anunțul a fost făcut de ministrul Educației, Dan Perciun, în cadrul audierilor organizate pe 5 mai în Parlament, unde subiectul integrității academice a generat discuții aprinse între autorități și reprezentanții universităților.
Modificările ar putea viza atât Codul contravențional, cât și Codul penal, pentru a sancționa inclusiv vânzarea și cumpărarea tezelor de licență și master. În prezent, aceste fapte nu sunt reglementate clar. Ministrul Educației consideră că sancțiunile analizate – de aproximativ 1000 de lei – sunt prea mici în raport cu gravitatea fenomenului, mai ales în comparație cu alte state, precum România, Austria sau Irlanda, unde amenzile ajung la zeci de mii de euro sau chiar închisoare.
Pentru a limita fenomenul, ministerul Educației a anunțat că, începând din acest an, toate lucrările de licență și master vor fi verificate printr-un soft antiplagiat, pentru care statul va achita aproximativ 35 de mii de euro. „Nu este o soluție magică, dar este un instrument pentru conducătorii de teze bine-intenționați”, a declarat Perciun.
Datele prezentate la audieri scot la iveală, însă, însă o problemă sistemică: universitățile nu reușesc să depisteze fraudele academice. Ministrul a făcut trimitere la rezultatele unor cercetări sociologice, potrivit cărora fiecare al cincilea student recunoaște că cunoaște cazuri când tezele de licență au fost procurate. În același timp, instituțiile de învățământ au raportat, în mare parte, zero cazuri de exmatriculare pentru astfel de practici în ultimii doi ani.
„Capacitatea universităților de a depista autoratul fals este zero, în esență. De ce? Este o întrebare foarte bună, pe care trebuie să și-o pună sistemul universitar pentru că departe de mine gândul că un profesor care își cunoaște studentul pe parcursul a 2-3 ani de zile nu poate înțelege care este nivelul de competență a studentului și în ce mpsură studentul a produs sau nu o lucrare. De ce noi nu reușim să depistăm asta pe intern? De ce conducătorii de teze nu semnalează aceste proceduri? E un subiect care merită de discutat”, a mai declarat Perciun.
Reprezentanții universităților susțin, însă, că în lipsa unor probe clare pierd frecvent procesele în instanță, inclusiv în cazurile care implică studenți străini sau personalul didactic.
„Universitatea nu este acea instituție care poate să vină cu aceste pedepse, întrucât trebuie să ai probe. Te dă în judecată și instituția pierde procesul de judecată, chiar dacă noi avem plângerile studenților, chiar dacă în chestionare anonime pe care le completează arată spre o persoană sau alta. Nu universitatea este cea care poate cumva interveni. Avem nevoie de ajutorul dvs. pentru ca problema să fie depășită. Vorbim aici de cadre didactice”, a declarat reprezentanta unei universități prezentă la audieri.
„Tot asta auzim și în raport cu studenții, că noi nu putem, că o să pierdem în instanță. Înțeleg pe cadrele didactice poate nu este mereu demonstrabil, trebuie poate să aveți nevoie de declarațiile studenților, dar voi aveți concursuri la fiecare 5 ani. Și voi vreți să-mi spuneți că dacă vrea rectorul să nu treacă concursul împreună cu decanul o persoană în raport cu care există suspiciuni de integritate la nivel de universitate voi nu aveți posibilitatea să asigurați picarea acelei persoane?”, a răspuns ministerul Educației.
Replica a stârnit nedumerire în rândul participanților: „Cum, domnule ministru? Este cadrul legal. Este comisia de concurs, nu poți”.
„Și comisia de concurs, pe temeiul de lipsă de integritate sau reputație care nu este ireproșabilă, voi nu puteți să gestionați un proces pe intern? Pe bune? Departe de mine acest gând că voi nu puteți să asigurați nepromovarea unei persoane despre care toată facultatea sau toată universitatea bine-mersi cunoaște că este implicată în astfel de acțiuni. Altfel sună total a impotență administrativă”, a răspuns, în replică, Perciun.
Reprezentanții instituțiilor anticorupție și ai Procuraturii Generale au confirmat că, în prezent, Codul penal nu conține un articol dedicat fraudei academice, iar sancționarea explicită a acestor fapte ar necesita modificări legislative clare. Specialiștii avertizează însă că astfel de intervenții trebuie pregătite temeinic, pentru a fi eficiente și pentru a putea fi aplicate în practică. În paralel, Ministerul Justiției analizează un proiect de lege care prevede completarea Codului contravențional în acest sens.
Proiectul privind modificarea legii ar putea fi definitivat în luna mai și propus spre adoptare până la sfârșitul lunii iulie. „Cred că ar fi un calendar potrivit”, a declarat Dan Perciun.
Tot până la sfârșitul acestui an, autoritățile ar putea revizui conceptul și formatul tezelor de licență și master. Termenul estimat este octombrie–noiembrie, astfel încât, potrivit ministrului, „să nu schimbăm regulile jocului în timpul jocului”. Între timp, ministrul a anunțat că va participa personal, împreună cu colegi din Minister, la susținerea tezelor de master și licență, pentru a vedea din interior cum decurg lucrurile.
*Erată: Versiunea inițială a știrii a fost modificată din cauza unei erori de formulare. Ne cerem scuze cititorilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
