Frica de Pre-Vetting i-a făcut să plece? Doi judecători de la CSJ și-au anunțat demisiile

Doi judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) își anunță demisiile în plin proces de evaluare a integrității financiare și etice în cadrul Comisiei Pre-Vetting. Este vorba despre Tamara Chișca-Doneva, președintă interimară a CSJ și magistratul CSJ Ion Guzun. Chișca-Doneva solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să îi fie acceptată demisia din data de 31 decembrie 2023. Guzun nu a precizat în cerere data demisiei, însă a punctat că își dorește să participe la ședința la care îi va fi examinată cererea, scrie tv8.md.

Președinta interimară a CSJ, judecătoarea Tamara Chișca-Doneva, a indicat în cererea adresată CSM că solicită demisia începând cu data de 31 decembrie 2023, cu achitarea indemnizației unice de concediere. Magistrata invocă în cerere faptul că buna funcționare a CSJ este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante și susține că consideră inoportun să participe la evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting din motiv că mandatul său expiră curând, mai exact în data de 14 iunie 2024.

În document, Chișca-Doneva mai solicită să fie informată despre data la care CSM îi va examina cererea.

Am încercat să o contactăm pe judecătoare, pentru detalii, însă aceasta are telefonul mobil deconectat.

Chișca-Doneva a fost cercetată penal pentru îmbogățire ilicită, iar în septembrie 2022 a fost scoasă de sub urmărire penală. Chișcă-Doneva a fost suspectată că între anii 2014-2021, și-ar fi mărit substanțial patrimoniul, dar și pe cel al membrilor familiei sale, iar bunurile dobândite nu ar fi fost justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu. Jurnaliștii de investigație de la „Cutia Neagră PLUS” i-au analizat averea și au reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Au scos la iveală o afacere a familiei, pusă pe roate în satul Ratuș, raionul Criuleni, dar care nu se regăsește în declarațiile de avere.

În 15 aprilie 2022, Tamara Chișca-Doneva a fost suspendată din funcție, prin decizia CSM. Ulterior, în 27 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea cu pricina, iar judecătoarea a revenit în funcție. A fost anulată, de asemenea, prin care CSM, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Ion Guzun, judecător la CSJ din anul 2014, a completat în data de 10 august 2023 cererea prin care solicită să îi fie acceptată demisia onorabilă, conform legii cu privire la statutul judecătorului. Guzun a punctat că își dorește să fie informat personal despre examinarea cererii, deoarece dorește să fie prezent la ședință. Magistratul a mai precizat că în perioada 14 august – 8 septembrie va fi în concediu și se va afla în afara țării. Ion Guzun nu a specificat din ce data cere să îi fie acceptată demisia. L-am contactat pentru a afla detalii legate de motivele pentru care se retrage în demisie, însă nu ne-a răspuns la apeluri.

De altfel, CSM a recepționat deja cele două cereri de demisie. Președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman spune că cel mai probabil, acestea vor fi examinate în cadrul unei ședințe din data de 25 august.

„Este lesne de înțeles că cererile vin exact în perioada în care au fost notificați de Comisia Pre-Vetting. Mai degrabă sunt legate de nedorința de a fi trecuți prin procedura de evaluare”, a spus Caraman.

Comisia independentă de evaluarea externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție a anunțat la sfârșitul lunii iulie 2023 că a inițiat procesul de evaluare în privința celor cinci judecători în funcție ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Astfel, urmau a fi audiați judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Ion Guzun, Aliona Miron, Mariana Pitic, Anatolie Țurcan.

În primăvara acestui an, CSM a transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție șapte magistrați din prima instanță și de la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată la ședința de marți, 2 mai 2023. La concursul pentru suplinirea prin transfer a funcției de judecător la CSJ s-au înscris 14 aspiranți. Doar jumătate au convins CSM în urma interviurilor.

Este vorba despre magistrata de la Orhei, Veronica Cupcea, Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puică de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Oxana Parfeni de la aceeași instanță, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți. Cei șapte își exercită funcția începând cu 10 mai 2023, pentru un termen de 6 luni.

Magistrații au fost transferați temporar pentru „a acoperi” criza din cadrul CSJ care a început în luna februarie, când CSM a acceptat demisiile mai multor judecători de la CSJ. Astfel, și-au dat demisia magistrații Ala Cobăneanu, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Victor Boico, Ghenadie Plămădeală, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Maria Ghervas. De asemenea, au demisionat membrii CSJ care fac parte și din CSM – Petru Moraru, Victor Micu și Luiza Gafton.

A demisionat și membrul CSM, Anatolie Galben, care este judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ulterior, și-au anunțat plecarea judecătorul Dorel Musteață, președinte interimar al CSM, dar și Vladimir Timofti, președinte interimar al CSJ. Membrii CSM au acceptat și demisiile judecătorilor CSJ Dumitru Mardari și Nicolae Craiu. În prezent, la CSJ activează 5 judecători în funcție și 7 detașați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: