Frica de Pre-Vetting i-a făcut să plece? Doi judecători de la CSJ și-au anunțat demisiile

Doi judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) își anunță demisiile în plin proces de evaluare a integrității financiare și etice în cadrul Comisiei Pre-Vetting. Este vorba despre Tamara Chișca-Doneva, președintă interimară a CSJ și magistratul CSJ Ion Guzun. Chișca-Doneva solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să îi fie acceptată demisia din data de 31 decembrie 2023. Guzun nu a precizat în cerere data demisiei, însă a punctat că își dorește să participe la ședința la care îi va fi examinată cererea, scrie tv8.md.

Președinta interimară a CSJ, judecătoarea Tamara Chișca-Doneva, a indicat în cererea adresată CSM că solicită demisia începând cu data de 31 decembrie 2023, cu achitarea indemnizației unice de concediere. Magistrata invocă în cerere faptul că buna funcționare a CSJ este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante și susține că consideră inoportun să participe la evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting din motiv că mandatul său expiră curând, mai exact în data de 14 iunie 2024.

În document, Chișca-Doneva mai solicită să fie informată despre data la care CSM îi va examina cererea.

Am încercat să o contactăm pe judecătoare, pentru detalii, însă aceasta are telefonul mobil deconectat.

Chișca-Doneva a fost cercetată penal pentru îmbogățire ilicită, iar în septembrie 2022 a fost scoasă de sub urmărire penală. Chișcă-Doneva a fost suspectată că între anii 2014-2021, și-ar fi mărit substanțial patrimoniul, dar și pe cel al membrilor familiei sale, iar bunurile dobândite nu ar fi fost justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu. Jurnaliștii de investigație de la „Cutia Neagră PLUS” i-au analizat averea și au reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Au scos la iveală o afacere a familiei, pusă pe roate în satul Ratuș, raionul Criuleni, dar care nu se regăsește în declarațiile de avere.

În 15 aprilie 2022, Tamara Chișca-Doneva a fost suspendată din funcție, prin decizia CSM. Ulterior, în 27 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea cu pricina, iar judecătoarea a revenit în funcție. A fost anulată, de asemenea, prin care CSM, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Ion Guzun, judecător la CSJ din anul 2014, a completat în data de 10 august 2023 cererea prin care solicită să îi fie acceptată demisia onorabilă, conform legii cu privire la statutul judecătorului. Guzun a punctat că își dorește să fie informat personal despre examinarea cererii, deoarece dorește să fie prezent la ședință. Magistratul a mai precizat că în perioada 14 august – 8 septembrie va fi în concediu și se va afla în afara țării. Ion Guzun nu a specificat din ce data cere să îi fie acceptată demisia. L-am contactat pentru a afla detalii legate de motivele pentru care se retrage în demisie, însă nu ne-a răspuns la apeluri.

De altfel, CSM a recepționat deja cele două cereri de demisie. Președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman spune că cel mai probabil, acestea vor fi examinate în cadrul unei ședințe din data de 25 august.

„Este lesne de înțeles că cererile vin exact în perioada în care au fost notificați de Comisia Pre-Vetting. Mai degrabă sunt legate de nedorința de a fi trecuți prin procedura de evaluare”, a spus Caraman.

Comisia independentă de evaluarea externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție a anunțat la sfârșitul lunii iulie 2023 că a inițiat procesul de evaluare în privința celor cinci judecători în funcție ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Astfel, urmau a fi audiați judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Ion Guzun, Aliona Miron, Mariana Pitic, Anatolie Țurcan.

În primăvara acestui an, CSM a transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție șapte magistrați din prima instanță și de la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată la ședința de marți, 2 mai 2023. La concursul pentru suplinirea prin transfer a funcției de judecător la CSJ s-au înscris 14 aspiranți. Doar jumătate au convins CSM în urma interviurilor.

Este vorba despre magistrata de la Orhei, Veronica Cupcea, Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puică de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Oxana Parfeni de la aceeași instanță, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți. Cei șapte își exercită funcția începând cu 10 mai 2023, pentru un termen de 6 luni.

Magistrații au fost transferați temporar pentru „a acoperi” criza din cadrul CSJ care a început în luna februarie, când CSM a acceptat demisiile mai multor judecători de la CSJ. Astfel, și-au dat demisia magistrații Ala Cobăneanu, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Victor Boico, Ghenadie Plămădeală, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Maria Ghervas. De asemenea, au demisionat membrii CSJ care fac parte și din CSM – Petru Moraru, Victor Micu și Luiza Gafton.

A demisionat și membrul CSM, Anatolie Galben, care este judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ulterior, și-au anunțat plecarea judecătorul Dorel Musteață, președinte interimar al CSM, dar și Vladimir Timofti, președinte interimar al CSJ. Membrii CSM au acceptat și demisiile judecătorilor CSJ Dumitru Mardari și Nicolae Craiu. În prezent, la CSJ activează 5 judecători în funcție și 7 detașați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cristian Jardan

Ministrul Culturii, despre planul Tiraspolului de a înlocui „Casa rusă” închisă la Chișinău: „Un gest neprietenesc”

„Un gest neprietenesc al Federației Ruse” – așa a comentat ministrul Culturii, Cristian Jardan, intenția Tiraspolului de a deschide o „Casă rusă” în stânga Nistrului, pentru a o înlocui pe cea care urmează să se închidă, într-o lună, la Chișinău. Oficialul susține că inițiativa autorităților nerecunoscute din regiunea transnistreană dovedește, o dată în plus, că decizia Chișinăului de a închide Centrul rus de cultură și știință a fost una „corectă”.

„Nu cunosc detalii. Autoritățile constituționale nu pot interveni, din păcate, în zona din stânga Nistrului. (…) Iarăși, e un gest neprietenesc al Federației Ruse. Nu știu de câte ori se mai poate repeta acest lucru. (…) Noi așteptăm data de 4 iulie, când își va încheia activitatea acest centru cultural. Iată încă un argument în plus că decizia pe care am luat-o a fost una corectă”, a declarat Jardan pe 3 iunie, după ședința Guvernului.

Oficialul a precizat că, în prezent, Centrul rus de la Chișinău continuă să activeze. Acesta urmează, însă, să își închidă ușile într-o lună – pe 4 iunie: „Noi nu cunoaștem cu ce se ocupă. Niciodată nu am avut nicio relație cu ei”.

La rândul său, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a precizat că deschiderea unui asemenea centru ar necesita semnarea unui acord bilateral Republica Moldova și Federația Rusă.

„Orice acțiune de acest fel în afara cadrului legal bilateral nu se încadrează în spiritul relațiilor internaționale și dreptului internațional. Nu considerăm că acest lucru ar putea aduce beneficii cooperării dintre cele două state, mă refer la Republica Moldova și Rusia”, a mai spus Chiveri.

Reamintim, pretinsul ministru de „externe” al regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, a anunțat pe 2 iunie că Tiraspolul intenționează să deschidă o „casă rusă” în regiunea transnistreană după încetarea activității Centrului rus de știință și cultură de la Chișinău. Acesta susține că inițiativa este un răspuns la ceea ce a numit „limitarea prezenței Rusiei” în Moldova.

Biroul politici de reintegrare a precizat, într-o reacție pentru NewsMaker, că reprezentanții de la Tiraspol nu au competențe legale pentru a decide deschiderea unor asemenea centre pe teritoriul Republicii Moldova.

***

Amintim, Centrul rus de știință și cultură din Chișinău funcționează din 2009, în baza unui acord semnat la Moscova în 1998.

În noiembrie 2025, Guvernul Republicii Moldova a aprobat denunțarea acordului. La scurt timp, și Parlamentul a votat denunțarea documentului. Decizia a fost motivată de încălcarea repetată a spațiului aerian al țării de către drone rusești, inclusiv incidentul din februarie 2025.

Pe 5 decembrie 2025, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a notificat oficial partea rusă despre încetarea acordului. Conform prevederilor documentului, denunțarea produce efecte după șase luni de la notificare, ceea ce înseamnă că acordul care stă la baza activității Centrului își va înceta valabilitatea la 4 iulie 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: