Frumusețea nu are filtre, ea are rădăcini. De la prima îngrijire până la eleganța maturității, suntem alături de generații întregi.
Ești pregătită să-ți întâlnești cea mai bună versiune?
Te așteptăm la standul Farmacia Familiei Group la Beauty Expo in perioada 26 februarie – 1 martie!
Profită de oferte de până la 40% la produse de frumusețe, și până la 70% la Optică și premii la tombolă.
Redescoperă-te alături de noi – Azi. Mâine. Mereu.
Regizorul român Cristian Mungiu a câștigat premiul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes pentru lungmetrajul „Fjord”. Este pentru a doua oară când cineastul român obține acest trofeu. Cristian Mungiu, care are rădăcini în Republica Moldova, a fost felicitat de președinta Maia Sandu. Șefa statului a declarat că filmele lui Mungiu inspiră publicul de pe întregul continent.
În mesajul său, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a felicitat pe Cristian Mungiu pentru câștigarea celui de-al doilea Palme d’Or la Festivalul de la Cannes, cu filmul „Fjord”.
„Este o mare bucurie să vedem un cineast de renume, cu rădăcini în Republica Moldova, care, prin originalitate și autenticitate, produce filme memorabile ce emoționează și inspiră publicul de pe întregul continent. Filmele lui Mungiu sunt, înainte de toate, dezbateri despre valorile care ne definesc ca societate. Această capacitate de a pune întrebări esențiale cu onestitate și curaj artistic este cea care îi aduce, din nou, recunoașterea celei mai înalte scene cinematografice din lume”, se arată în mesajul șefei statului, postat pe rețelele de socializare.
Menționăm că acesta este al doilea premiu Palme d’Or obținut de Cristian Mungiu, după cel acordat filmului „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, în 2007.
Amintim că, în martie 2024, președinta Republicii Moldova Maia Sandu i-a oferit „Ordinul de Onoare” regizorului român Cristian Mungiu. Maia Sandu i-a înmânat ordinul la Cahul, acolo unde potrivit președintei s-a născut bunica regizorului.
Lista premiilor de la Cannes 2026
Potrivit Agerpres, cel mai marcant moment al galei l-a avut ca protagonist pe regizorul rus Andrei Zviaghințev, recompensat cu Marele Premiu al Juriului – al doilea trofeu ca importanță din cadrul festivalului – pentru filmul „Minotaur”, o dramă despre decăderea societății ruse pe fundalul războiului din Ucraina. În discursul său, Zviaghințev s-a pronunțat împotriva acțiunilor militare în Ucraina. „Un lucru este cert: masacrele trebuie să înceteze odată pentru totdeauna, iar singura persoană care poate pune capăt acestui carnagiu este președintele Federației Ruse”, a declarat cineastul rus, care trăiește în prezent în Franța.
Premiul Juriului, al treilea ca importanță, a fost câștigat de lungmetrajul „The Dreamed Adventure”, regizat de cineasta germană Valeska Grisebach.
Javier Calvo, Javier Ambrossi și Pawel Pawlikowski au primit premiul pentru regie. Spaniolii Javier Calvo și Javier Ambrossi au fost recompensați pentru filmul „La bola negra”. Polonezul Pawel Pawlikowski s-a impus cu filmul „Fatherland”.
Premiul pentru scenariu i-a revenit cineastului francez Emmanuel Marre pentru filmul „Notre salut”.
Premiile atribuite în cele două categorii de interpretare – masculină și feminină – au fost împărțite între patru actori din două filme. Premiul pentru interpretare masculină a fost câștigat de Emmanuel Macchia și Valentin Campagne. Premiul pentru interpretare feminină le-a fost acordat actrițelor Virginie Efira și Tao Okamoto.
Trofeul Camera d’Or, atribuit de un juriu separat, pentru cel mai bun lungmetraj de debut prezentat în oricare dintre secțiunile Festivalului de la Cannes, i-a fost atribuit regizoarei rwandeze Marie-Clementine Dusabejambo pentru filmul „Ben’Imana”.
Trofeul Palme d’Or pentru scurtmetraj a fost câștigat de filmul „For The Opponents”, regizat de Federico Luis.
De asemenea, artista americană Barbra Streisand a primit un Palme d’Or onorific. Alte două trofee Palme d’Or onorifice le-au fost acordate, în prima parte a festivalului, regizorului neozeelandez Peter Jackson și actorului american John Travolta.
Deranjamentele produse în rețeaua electrică de transport de 400 kV au fost lichidate. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei al R. Moldova pe 24 mai, care a precizat că toate elementele infrastructurii energetice afectate în urma precipitațiilor abundente din 22 mai au fost repuse în funcțiune. Amintim că precipitațiile au provocat deconectări ale liniilor electrice de 400 kV și, deși consumatorii au rămas alimentați cu energie electrică, autoritățile au îndemnat la consum rațional pentru a evita riscul unor perturbări suplimentare în rețea.
Ministerul Energiei a anunțat că deranjamentele produse în rețeaua electrică de transport de 400 kV au fost lichidate cu succes. „Toate elementele infrastructurii energetice, afectate în urma precipitațiilor abundente și a descărcărilor electrice atmosferice, au fost repuse în funcțiune”, a precizat ministerul.
Potrivit instituției, imediat după înregistrarea perturbațiilor din 22 mai, „au fost activate procedurile operative de intervenție și au fost efectuate manevrele necesare pentru izolarea defectelor, menținerea stabilității Sistemului Electroenergetic Național și evitarea propagării perturbațiilor în rețeaua de transport”. „La această oră, liniile electrice aeriene au fost reconectate, iar Sistemul Electroenergetic Național funcționează în regim normal, parametrii de tensiune și frecvență fiind menținuți în limitele admisibile de exploatare”, a adăugat Ministerul Energiei.
***
Pe 22 mai, în mai multe localități din Republica Moldova s-au înregistrat precipitații puternice. În localitatea Dereneu, Călărași, un bărbat de 48 de ani s-ar fi înecat în apropierea gospodăriei sale, după ce a rămas blocat în crengi. Corpul neînsuflețit al acestuia este supus expertizei medico-legale pentru stabilirea exactă a cauzei decesului. În seara zilei de 23 mai, un bărbat de 45 de ani a fost găsit mort în apele unui râu din raionul Ungheni, după ce ar fi fost luat de curenții puternici formați în urma ploilor abundente. Victima s-ar fi aflat la pescuit în momentul tragediei. Pe acest caz a fost inițiată o anchetă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor incidentului. Potrivit poliției, cauza exactă a decesului va fi stabilită în urma expertizei medico-legale.
În seara zilei de 22 mai, Ministerul Energiei anunța că precipitațiile abundente au provocat deconectări avariate la liniile electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Vulcănești – Isaccea și Vulcănești – MGRES. Instituția preciza că specialiștii au identificat caracterul defectului, iar echipele interveneau pentru lichidarea avariei și restabilirea funcționării acestora. În același timp, Ministerul preciza că, în pofida incidentelor produse în rețeaua de transport, consumatorii finali nu au fost deconectați de la energia electrică. Totuși, ministerul îndemna cetățenii să consume energia electrică în mod rațional, pentru a reduce riscul unor perturbări suplimentare în rețea.
Pe 23 mai, la Chișinău a fost inaugurat Centrul Național de Tenis. Printre participanții la eveniment s-au numărat tenismenii Simona Halep, Juan Martín del Potro și Radu Albot. La inaugurare a fost prezent și premierul Alexandru Munteanu, care a ținut un discurs, iar ulterior a jucat tenis alături de sportivi.
Cu ocazia inaugurării Centrului Național de Tenis, la Chișinău au ajuns Simona Halep, fost lider mondial WTA și dublă campioană de Grand Slam, și Juan Martín del Potro, campion la US Open.
În discursul său, premierul Alexandru Munteanu a declarat că deschiderea Centrului reprezintă un moment important pentru sportul moldovenesc. „Este un loc în care se vor construi caractere, disciplină, ambiție și performanță. Ani la rând, mulți tineri talentați au fost nevoiți să plece peste hotare pentru a avea acces la terenuri bune, competiții și pregătire profesionistă. Astăzi, demonstrăm că și în Republica Moldova pot exista condiții de nivel internațional”, a declarat prim-ministrul.
Potrivit Comitetului Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova, momentul central al evenimentului a fost meciul demonstrativ în care Simona Halep și jucătorul moldovean Radu Albot au făcut pereche împotriva cuplului Lia Belibova (Republica Moldova) – Juan Martin del Potro (Argentina). În fața a aproximativ 1000 de spectatori, Halep și Albot s-au impus cu 6-4, 2-6, 10-7.
În mediul online au fost publicate imagini care îl surprind și pe Alexandru Munteanu jucând tenis.
Potrivit Guvernului, noua infrastructură de la Centrul Național de Tenis permite Republicii Moldova să găzduiască turnee de nivel înalt, inclusiv Moldova Open, turneu din categoria ATP Challenger 100. Executivul a precizat că, în perioada 10–13 iunie 2026, Centrul Național de Tenis va găzdui competiția Davis Cup Europe Group III.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că valul masiv de atacuri cu rachete și drone, lansat de Rusia noaptea trecută asupra Kievului, reprezintă o crimă de război. Potrivit șefei statului, răspunsul lumii libere trebuie să fie un sprijin mai mare pentru Ucraina. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a spus, la rândul său, că Ucraina are nevoie astăzi de solidaritate internațională puternică.
Maia Sandu a scris pe rețelele de socializare că valul masiv de atacuri cu rachete și drone, lansat de Rusia noaptea trecută asupra Kievului, este o crimă de război. „Uciderea civililor este o crimă de război”, a adăugat președinta.
Potrivit șefei statului, răspunsul lumii libere trebuie să fie un sprijin mai mare pentru Ucraina și o presiune mai puternică asupra Rusiei. „Moldova este alături de Ucraina și de poporul său curajos”, a comunicat Maia Sandu.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „loviturile îndreptate împotriva civililor, pierderile de vieți omenești și distrugerile provocate sunt cutremurătoare”. „În aceste momente dificile, suntem alături de poporul ucrainean. Ucraina are nevoie astăzi de solidaritate internațională puternică și de un răspuns hotărât împotriva agresiunii și terorii din partea Federației Ruse. Condamnăm războiul nemilos al Rusiei și suntem alături de poporul ucrainean care luptă curajoș și, din păcate, cu vieți omenești pentru întreaga Europă”, a adăugat Grosu.
***
În dimineața zilei de 24 mai, autoritățile din Ucraina au raportat un atac masiv combinat al Rusiei, cu direcția principală – Kievul. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, în total au fost detectate 90 de rachete și 600 de drone. Multe dintre acestea au fost doborâte, iar altele au lovit peste 50 de locații. Două persoane au murit la Kiev și peste 50 au fost rănite.
Autoritățile ucrainene au menționat că Rusia a lansat inclusiv racheta „Oreșnik”. Cu o zi înainte, Zelenski avertizase că Rusia pregătește un atac asupra Ucrainei – inclusiv asupra Kievului – cu utilizarea rachetei „Oreșnik”, iar ambasada SUA la Kiev a emis un avertisment privind un posibil atac de amploare asupra Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a confirmat atacul masiv, menționând că acesta a fost un „răspuns la atacurile teroriste ale Ucrainei asupra obiectivelor civile de pe teritoriul Rusiei”. Potrivit Rusiei, Forțele Armate ale țării au lansat un atacat cu rachete balistice „Oreșnik”, rachete aerobalistice „Iskander”, rachete aerobalistice hipersonice „Kinjal” și rachete de croazieră „Zircon”.
Pe 24 mai, o aeronavă va efectua mai multe zboruri deasupra municipiului Chișinău, la diferite altitudini și traiectorii. Acțiunea are ca scop verificarea și calibrarea sistemului de aterizare, o procedură obligatorie conform cerințelor Organizației Internaționale a Aviației Civile, pentru asigurarea siguranței operațiunilor aeriene. Informațiile au fost comunicate de întreprinderea de stat „Moldatsa”.
Întreprinderea a anunțat că, pe 24 mai, în intervalul orar 10:00–19:00, vor fi efectuate zboruri speciale de calibrare a echipamentelor de navigație aeriană.
„Aceste zboruri au scopul verificării și calibrării sistemului de aterizare instrumentală ILS Categoria III, procedură obligatorie conform cerințelor Organizației Internaționale a Aviației Civile, efectuată de două ori pe an pentru a asigura siguranța maximă a operațiunilor aeriene”, a comunicat întreprinderea.
Potrivit „Moldatsa”, în cadrul acestor proceduri tehnice, aeronava de calibrare va efectua mai multe treceri repetitive deasupra municipiului Chișinău, la diferite altitudini și traiectorii specifice procesului de verificare. „Activitățile sunt esențiale pentru menținerea standardelor internaționale de siguranță și pentru funcționarea corectă a sistemelor de navigație aeriană”, a adăugat întreprinderea.
