Primarul capitalei, Ion Ceban, a solicitat ca firma centrului comercial „Soiuz” să fie scoasă. Acesta susține că „magazinul nu a coordonat reclama cu Direcția arhitectură”.
„Avem în popor o vorbă: frumusețe rară. Verificați vă rog cu Ilie Ceban cum putem da jos toată treaba asta. S-au depășit toate normativele pe care le avem”, a spus Ceban în cadrul ședinței serviciilor Primăriei Chișinău, astăzi, 12 aprilie.
La acest subiect s-a expus și viceprimarul Victor Chironda.
„Eu nu țin minte ca în proiectul prezentat de ei să fie acest model de firmă. Conform regulamentului vechi, ei oricum trebuiau să obțină avizul Direcției arhitectură. Cred că Pretura trebuie să verifice acest lucru și să dispună eliminarea acestei firme exagerat de mari”, a precizat Chironda.
Ulterior, Ion Ceban a scris pe pagina sa de Facebook că nu a fost coordonată nici amplasarea bannerelor publicitare pe fațada clădirii.
„Pretura va emite astăzi o somație de evacuare a dispozitivelor publicitare neautorizate. În caz că agentul economic nu se va conforma, va fi emisă o dispoziție de evacuare”, a mai spus Ceban.
La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.
„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.
Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.
Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.
Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.
La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
