Victoria Furtună/Facebook

Furtună cere un milion de lei despăgubiri și scuze publice de la Munteanu și Dragalin: „Am fost abuzată pe nedrept”

Fosta procuroare anticorupție Victoria Furtună merge din nou în instanță. De această dată, cere despăgubiri morale de un milion de lei și scuze publice din partea fostului procuror general Ion Munteanu, în prezent judecător la Curtea Supremă de Justiție, și a fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Furtună, care s-a lansat în politică la scurt timp după plecarea din sistem, susține că a fost ținta unor abuzuri și acuzații neîntemeiate. Anunțul vine după ce judecătorii au respins, recent, litigiul înaintat de ea împotriva Procuraturii Generale și a Serviciului de Informații și Securitate.

„După 18 ani de muncă în procuratură, am fost acuzată pe nedrept, hărțuită, supravegheată ilegal, discreditată în presă și pusă sub învinuire într-un dosar penal fabricat la comandă politică. (…) Astăzi, spun ferm: nu mă voi opri până când fiecare responsabil pentru aceste abuzuri nu va fi tras la răspundere. Am înaintat acțiune în instanță și cer 1.000.000 lei despăgubiri morale pentru suferința provocată; scuze publice oficiale din partea lui Ion Munteanu, Veronica Dragalin și a instituțiilor care au girat acest abuz și tragerea lor la răspundere solidară pentru cheltuielile judiciare”, a scris Victoria Furtună pe rețelele de socializare.

Anterior, pe 3 iunie, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea în contencios administrativ intentată de Furtună împotriva Procuraturii Generale și a Serviciului de Informație și Securitate, după ce nu i-a fost prelungită autorizația de acces la secretul de stat. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Centru în termen de 30 de zile de la pronunțare.

victoria furtună by EcaterinaNaconecinîi

Cine este Victoria Furtună

Victoria Furtună a activat timp de 18 ani în sistemul procuraturii. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună ar fi beneficiat din această schemă.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

Pe 18 martie, curent, Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”, declarat pro-european.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: