Găgăuzia insistă să-și organizeze singură alegerile: proiect de modificare a Codului Electoral, înregistrat în Parlament

Deputații din Găgăuzia au venit din nou cu o solicitare către Chișinău, pentru a modifica Codul electoral, astfel încât autoritatea responsabilă de organizarea alegerilor în regiune să fie „Comisia Electorală Centrală”, nu „Consiliul Electoral al Găgăuziei”, așa cum prevede legislația națională. Cerințele se regăsesc într-un proiect de lege înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei și care a fost înregistrat în Parlament. Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău au declarat de mai multe ori că acest lucru contravine legislației, întrucât „nu pot exista două comisii electorale”.

Proiectul propune nu doar schimbarea denumirii, ci și o delimitare clară a competențelor dintre CEC din Moldova și organul electoral al Găgăuziei, stabilirea unui cadru de cooperare între cele două instituții și acordarea dreptului Adunării Populare de a coordona data alegerilor locale din autonomie. Totodată, proiectul prevede că Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei va activa în mod permanent, va avea statut de persoană juridică, buget propriu și conturi trezoreriale.

„Inițiativa legislativă este determinată de necesitatea armonizării legislației naționale cu standardele europene în domeniul dreptului electoral, îmbunătățirea mecanismelor de protecție a drepturilor minorităților naționale și asigurarea implementării autorităților electorale regionale ale Autonomiei Găgăuze în sistemul electoral național al Republicii Moldova. Proiectul actului normativ este, de asemenea, destinat înlăturarea neajunsurilor și lacunelor din legislație, armonizării normelor Codului Electoral al Republicii Moldova cu normele Legii Republicii Moldova „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)” nr. 344/1994, precum și asigurării organizării eficiente și desfășurării alegerilor regionale în Găgăuzia”, potrivit notei informative a proiectului.

Printre modificările propuse se numără introducerea în Codul electoral a definiției „Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei” ca autoritate publică independentă și apolitică, cu misiunea de a organiza alegerile APG, alegerile bașcanului și referendumurile locale. De asemenea, se propune ca în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale, precum și al referendumurilor republicane, organul electoral al Găgăuziei să exercite atribuțiile consiliului electoral de circumscripție de nivelul doi.

Proiectul mai prevede că finanțarea alegerilor regionale va fi stabilită prin acte normative locale, că rapoartele privind finanțarea campaniei electorale vor fi prezentate mai întâi Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei și transmise ulterior CEC din Moldova, și că particularitățile alegerilor regionale vor fi reglementate prin acte normative locale.

***

Amintim că pe 15 aprilie CEC a supus consultărilor publice propuneri de modificare a Codului electoral. CEC propune menținerea denumirii de „Consiliu Electoral Central al Găgăuziei” și reducerea componenței acestuia de la nouă la șapte membri. Totodată, propunerile CEC prevăd condiții mai stricte pentru candidații la alegerile din Găgăuzia, inclusiv obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.

Inițiativa legislativă vine în contextul crizei electorale care afectează Găgăuzia de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legea autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.

Pe 22 aprilie, APG a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată să înceteze „blocarea alegerilor” din 21 iunie și s-a adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic. Totodată, o propunere de compromis formulată de deputatul Alexandr Tarnavschi, prin care cele două denumiri ar fi recunoscute ca sinonime juridice, a fost respinsă de majoritatea deputaților.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins anterior acuzațiile de „sabotaj” venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Noi detalii: drona căzută la Dondușeni a format un crater de 35 cm. „Elemente cu potențial distructiv”, găsite în interior

Drona care a survolat raionul Soroca în seara zilei de 16 octombrie, apoi s-a prăbușit și a explodat în apropierea satului Scăieni, raionul Dondușeni, a lăsat un crater cu diametrul de circa 35 de centimetri. Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat pe 17 octombrie că în interiorul craterului au fost găsite „elemente cu potențial distructiv”.

Potrivit sursei citate, motorul cu ardere internă, rezervorul și mai multe fragmente din corpul aparatului de zbor au fost descoperite la o distanță de până la 100 de metri de crater.

Investigațiile continuă, iar fragmentele descoperite urmează să fie identificate și supuse expertizelor de specialitate.

Reamintim că ieri, 16 octombrie, cinci drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar una dintre ele s-a prăbușit în raionul Dondușeni. Ministerul de Externe a condamnat incidentele, precizând că acestea pun în pericol viețile oamenilor. Diplomația de la Chișinău a cerut din nou Federației Ruse să pună capăt „imediat” războiului din țara vecină. Detalii – AICI.

De la începutul anului au fost înregistrate 63 de cazuri de survolare neautorizată, dintre care 15 doar în octombrie, potrivit datelor publicate de Ministerul Apărării pe 16 octombrie. Numărul total al incidentelor raportate din 2022, când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, a ajuns la 100.

Ministerul Apărării îndeamnă cetățenii să nu se apropie de drone, rachete sau fragmente ale acestora și să nu le atingă. Orice astfel de obiect trebuie semnalat imediat la 112.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: