Evghenia Guțul/Facebook

Cunoașterea limbii române, condiție obligatorie pentru a fi bașcan al Găgăuziei? Modificările legislative propuse de CEC

Republica Moldova ar putea organiza viitoarele alegeri după reguli noi. Comisia Electorală Centrală a supus consultărilor publice, pe 15 aprilie, mai multe propuneri de modificare a Codului electoral. Printre acestea se numără reguli mai clare pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online, dar și modificări care vizează alegerile din Găgăuzia. Astfel, viitorii candidați la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască nu doar limba găgăuză, ci și limba română. Președinta CEC, Angelica Caraman, spune că propunerile au scopul de a aduce procesul electoral din Moldova mai aproape de standardele internaționale. Acestea urmează să fie analizate de CEC și, ulterior, transmise Parlamentului.

Reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia

Un capitol separat este dedicat alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei. Inițiativa vine în contextul blocajului juridic din regiune, care durează de peste jumătate de an și împiedică organizarea alegerilor pentru APG.

Una dintre propuneri vizează limitarea participării la vot doar la alegătorii care au domiciliu sau reședință în autonomie.

Sunt propuse și condiții mai stricte pentru candidați. Pentru funcția de deputat în Adunarea Populară este propusă o vârstă minimă de 21 de ani, iar pentru bașcan – 35 de ani. Candidații ar trebui să aibă cetățenia Republicii Moldova și să locuiască în autonomie cel puțin 12 luni înainte de alegeri, în cazul deputaților, și cel puțin 10 ani, în cazul bașcanului. De asemenea, candidații la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască limbile găgăuză și română și să aibă studii superioare.

Și pentru candidații independenți la funcția de bașcan sunt propuse reguli mai clare. Aceștia vor trebui să colecteze între 1.500 și 2.000 de semnături de la alegători din cel puțin o treime din localitățile autonomiei. Pentru ca listele să fie validate, în fiecare localitate ar urma să fie adunate cel puțin 75 de semnături.

Este vizată și componența autorității electorale din regiune, a cărei denumire a generat dispute în ultimele luni între Chișinău și Comrat și a dus la anularea ultimelor alegeri planificate pentru APG. Potrivit propunerilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – denumire prevăzută și în actualul Cod electoral – ar urma să fie format din șapte membri, față de nouă în prezent. Doi membri ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, doi de Comitetul Executiv, doi de Judecătoria Comrat și unul numit prin hotărârea CEC.

Președintele și vicepreședintele Consiliului ar putea participa la ședințele CEC, însă fără drept de vot. Totodată, pentru conducerea și membrii Consiliului ar urma să fie aplicate aceleași condiții de eligibilitate, obligații și garanții ca și în cazul membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Campaniile online, în vizor

CEC propune reguli mai stricte și pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online. Furnizorii de publicitate ar putea fi obligați să facă publice condițiile în care oferă servicii electorale, inclusiv prețurile, criteriile de targetare și formatele disponibile.

În același timp, concurenții electorali ar putea fi obligați să declare toate conturile utilizate în campanie, inclusiv paginile oficiale. Obligația ar putea fi extinsă și asupra conturilor creatorilor de conținut care promovează mesaje electorale, indiferent dacă sunt plătiți sau nu. Nedeclararea acestora ar putea fi sancționate.

Este propusă și introducerea noțiunii de „comportament coordonat neautentic”, care se referă la rețele de conturi ce acționează organizat pentru a influența opinia publică fără a-și dezvălui identitatea sau sursa finanțării.

Concurenții electorali ar putea fi obligați, pe viitor, inclusiv să eticheteze conținutul electoral generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Listele electorale vor fi ajustate?

A fost propusă, între altele, și modificări la listele electorale. La următoarele alegeri ar putea fi introdus, astfel, criteriul participării la vot în ultimele trei scrutine.

De asemenea, se ia în calcul ca listele să fie formate nu doar în funcție de domiciliu, ci și de participarea efectivă la vot. Totodată, ar putea fi create liste separate pentru aplicarea unor metode alternative de vot.

Noi reguli pentru referendum

Sunt propuse modificări și în ceea ce privește organizarea referendumurilor, în special în cazul grupurilor de inițiativă.

Astfel, pentru referendumul republican, se propune stabilirea unui număr minim de 100 de membri în grupul de inițiativă, precum și participarea a cel puțin 300 de cetățeni cu drept de vot la adunarea de constituire. Totodată, sunt clarificate procedurile privind organizarea grupului, adoptarea deciziilor, alegerea conducerii și depunerea documentelor necesare pentru înregistrare.

În cazul referendumurilor locale, pragurile sunt mai reduse: grupul de inițiativă ar urma să fie format din cel puțin 20 de membri, iar la adunarea de constituire ar trebui să participe minimum 30 de cetățeni cu drept de vot, cu domiciliul în localitatea respectivă.

***

Amintim că Codul electoral al Republicii Moldova a fost modificat ultima dată în iunie 2025, înainte de alegerile parlamentare din septembrie același an. Într-un aviz recent, Comisia de la Veneția a atras atenția că modificările frecvente ale legislației electorale, mai ales în ajunul scrutinelor, pot submina încrederea cetățenilor în procesul electoral și pot crea percepția că legea este folosită în interes politic.

Totodată, experții Comisiei au remarcat circumstanțele excepționale în care au fost operate aceste schimbări, menite, potrivit autorităților de la Chișinău, să răspundă fenomenului corupției electorale și amenințărilor hibride. NewsMaker a analizat concluziile Comisiei și recomandările formulate pentru ajustarea noilor prevederi ale legii adoptate de PAS – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ilia Trombițchi

Nistrul a crescut cu 14 centimetri la Cosăuți. Hajder: „Ploile cu cel mai mare impact nu sunt cele pe care le vedem la Chișinău”

Nivelul apei în Nistru a crescut ușor după ploile din ultimele zile, dar problema este departe de a fi rezolvată pe termen lung. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat pe 19 octombrie că, la Cosăuți, apa a urcat cu 14 centimetri în ultimele 24 de ore. Ecologistul Ilia Trombițchi estimează, la rândul său, că alimentarea cu apă nu se va înrăutăți în următoarea lună, însă precizează că o îmbunătățire semnificativă depinde de ploi mai abundente în bazinul superior al râului.

Potrivit ministrului Gheorghe Hajder, ploile locale, inclusiv cele din Carpați, au permis majorarea deversărilor din lacul de acumulare Novodnistrovsk. Duminică, acestea au ajuns la 40 m³/s, față de o medie de aproximativ 30 m³/s în ultimele două săptămâni.

Debitul mai mare, împreună cu precipitațiile din Moldova, a contribuit la creșterea nivelului apei la Cosăuți. În perioada următoare, autoritățile se așteaptă la creșteri ușoare pe întreg cursul Nistrului, dar și pe alte râuri și afluenți.

„Precizăm însă că această îmbunătățire nu este suficientă pentru o rezolvare pe termen lung a problemei, situația depinzând exclusiv de evoluția vremii. Totodată, ploile cu cel mai mare impact nu sunt cele pe care le vedem la Chișinău, ci cele din bazinul superior al Nistrului, unde este nevoie de acumulări mari de apă”, a scris ministrul Mediului pe rețele, pe 19 octombrie.

Ecologistul Ilia Trombițchi, membru al Comisiei Nistrene, a anunțat, la rândul său, că, în urma ploilor din ultimele zile, debitul de intrare în lacul de acumulare Dubăsari a crescut cu 50 m³/s, ajungând la 75 m³/s. Nivelul apei a urcat cu opt centimetri, până la 28,10 metri.

Totuși, spune expertul, debitul de intrare în lacul de acumulare Nistru este mai modest – 47 m³/s, iar nivelul apei a crescut în total cu 3 cm, până la 110,96 m.

Ecologistul a precizat că prognozele pentru următoarele două săptămâni indică precipitații de circa 30 mm în cursul superior al Nistrului, ceea ce, spune el, „este prea puțin pentru o îmbunătățire semnificativă a situației”.

„Cu toate acestea, se poate concluziona că în următoarea lună nu se așteaptă o înrăutățire a situației privind alimentarea cu apă. Concluzie: când, la sfatul premierului, vă rugați să plouă, precizați clar că ploaia este necesară în cursul superior al Nistrului, nu în cel inferior. Altfel, cei de Sus ar putea înțelege greșit. Au acolo multe alte probleme”, a scris Trombițchi pe rețele.

Reamintim că în Republica Moldova este în vigoare un cod galben de ploi puternice, valabil din 18 octombrie până pe 19 octombrie, la ora 18:00. Meteorologii prognozează precipitații de 15–49 de litri pe metru pătrat.

***

Precizăm, Republica Moldova se confruntă în ultimele luni cu un deficit hidrologic sever, cauzat în principal de lipsa precipitațiilor în bazinul superior al Nistrului. În primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat, în medie, aproximativ 23 m³ de apă pe secundă, în timp ce deversările în aval au fost menținute la 60 m³/s. În aceeași perioadă, nivelul lacului a scăzut cu circa 68 de centimetri. Pe 16 octombrie, premierul Vasile Tofan a anunțat că Ucraina a acceptat să majoreze cu aproximativ 20% debitul de apă deversat de la Complexul hidroenergetic de la Novodnistrovsk, față de perioada precedentă.

Pe fondul acestei situații, Republica Moldova se află, din 26 septembrie, în stare de urgență în sectorul hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Autoritățile susțin că măsura are un caracter preventiv și urmărește să permită intervenții rapide pentru evitarea unor eventuale întreruperi ale aprovizionării cu apă și pentru protejarea rezervelor disponibile.

NewsMaker a explicat cum a ajuns Nistrul să sece, de ce Ucraina a redus de mai multe ori debitul evacuat și ce opțiuni mai are Chișinăul și Kievul – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: