Evghenia Guțul/Facebook

Cunoașterea limbii române, condiție obligatorie pentru a fi bașcan al Găgăuziei? Modificările legislative propuse de CEC

Republica Moldova ar putea organiza viitoarele alegeri după reguli noi. Comisia Electorală Centrală a supus consultărilor publice, pe 15 aprilie, mai multe propuneri de modificare a Codului electoral. Printre acestea se numără reguli mai clare pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online, dar și modificări care vizează alegerile din Găgăuzia. Astfel, viitorii candidați la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască nu doar limba găgăuză, ci și limba română. Președinta CEC, Angelica Caraman, spune că propunerile au scopul de a aduce procesul electoral din Moldova mai aproape de standardele internaționale. Acestea urmează să fie analizate de CEC și, ulterior, transmise Parlamentului.

Reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia

Un capitol separat este dedicat alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei. Inițiativa vine în contextul blocajului juridic din regiune, care durează de peste jumătate de an și împiedică organizarea alegerilor pentru APG.

Una dintre propuneri vizează limitarea participării la vot doar la alegătorii care au domiciliu sau reședință în autonomie.

Sunt propuse și condiții mai stricte pentru candidați. Pentru funcția de deputat în Adunarea Populară este propusă o vârstă minimă de 21 de ani, iar pentru bașcan – 35 de ani. Candidații ar trebui să aibă cetățenia Republicii Moldova și să locuiască în autonomie cel puțin 12 luni înainte de alegeri, în cazul deputaților, și cel puțin 10 ani, în cazul bașcanului. De asemenea, candidații la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască limbile găgăuză și română și să aibă studii superioare.

Și pentru candidații independenți la funcția de bașcan sunt propuse reguli mai clare. Aceștia vor trebui să colecteze între 1.500 și 2.000 de semnături de la alegători din cel puțin o treime din localitățile autonomiei. Pentru ca listele să fie validate, în fiecare localitate ar urma să fie adunate cel puțin 75 de semnături.

Este vizată și componența autorității electorale din regiune, a cărei denumire a generat dispute în ultimele luni între Chișinău și Comrat și a dus la anularea ultimelor alegeri planificate pentru APG. Potrivit propunerilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – denumire prevăzută și în actualul Cod electoral – ar urma să fie format din șapte membri, față de nouă în prezent. Doi membri ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, doi de Comitetul Executiv, doi de Judecătoria Comrat și unul numit prin hotărârea CEC.

Președintele și vicepreședintele Consiliului ar putea participa la ședințele CEC, însă fără drept de vot. Totodată, pentru conducerea și membrii Consiliului ar urma să fie aplicate aceleași condiții de eligibilitate, obligații și garanții ca și în cazul membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Campaniile online, în vizor

CEC propune reguli mai stricte și pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online. Furnizorii de publicitate ar putea fi obligați să facă publice condițiile în care oferă servicii electorale, inclusiv prețurile, criteriile de targetare și formatele disponibile.

În același timp, concurenții electorali ar putea fi obligați să declare toate conturile utilizate în campanie, inclusiv paginile oficiale. Obligația ar putea fi extinsă și asupra conturilor creatorilor de conținut care promovează mesaje electorale, indiferent dacă sunt plătiți sau nu. Nedeclararea acestora ar putea fi sancționate.

Este propusă și introducerea noțiunii de „comportament coordonat neautentic”, care se referă la rețele de conturi ce acționează organizat pentru a influența opinia publică fără a-și dezvălui identitatea sau sursa finanțării.

Concurenții electorali ar putea fi obligați, pe viitor, inclusiv să eticheteze conținutul electoral generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Listele electorale vor fi ajustate?

A fost propusă, între altele, și modificări la listele electorale. La următoarele alegeri ar putea fi introdus, astfel, criteriul participării la vot în ultimele trei scrutine.

De asemenea, se ia în calcul ca listele să fie formate nu doar în funcție de domiciliu, ci și de participarea efectivă la vot. Totodată, ar putea fi create liste separate pentru aplicarea unor metode alternative de vot.

Noi reguli pentru referendum

Sunt propuse modificări și în ceea ce privește organizarea referendumurilor, în special în cazul grupurilor de inițiativă.

Astfel, pentru referendumul republican, se propune stabilirea unui număr minim de 100 de membri în grupul de inițiativă, precum și participarea a cel puțin 300 de cetățeni cu drept de vot la adunarea de constituire. Totodată, sunt clarificate procedurile privind organizarea grupului, adoptarea deciziilor, alegerea conducerii și depunerea documentelor necesare pentru înregistrare.

În cazul referendumurilor locale, pragurile sunt mai reduse: grupul de inițiativă ar urma să fie format din cel puțin 20 de membri, iar la adunarea de constituire ar trebui să participe minimum 30 de cetățeni cu drept de vot, cu domiciliul în localitatea respectivă.

***

Amintim că Codul electoral al Republicii Moldova a fost modificat ultima dată în iunie 2025, înainte de alegerile parlamentare din septembrie același an. Într-un aviz recent, Comisia de la Veneția a atras atenția că modificările frecvente ale legislației electorale, mai ales în ajunul scrutinelor, pot submina încrederea cetățenilor în procesul electoral și pot crea percepția că legea este folosită în interes politic.

Totodată, experții Comisiei au remarcat circumstanțele excepționale în care au fost operate aceste schimbări, menite, potrivit autorităților de la Chișinău, să răspundă fenomenului corupției electorale și amenințărilor hibride. NewsMaker a analizat concluziile Comisiei și recomandările formulate pentru ajustarea noilor prevederi ale legii adoptate de PAS – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Ministrul Finanțelor, despre criticile la reforma fiscală: „Există un confort mai ales la cei cu agendă politică. Eu nu voi lăsa guvernul”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că proiectul politicii fiscale pentru 2027 este „o reformă care place oricui să o critice” și că „există un confort foarte mare mai ales la cei care au o agendă politică”. Oficialul a declarat că nu va părăsi guvernul dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, adăugând că „ar fi una” dacă i s-ar cere demisia din interiorul echipei. Declarațiile au fost făcute la Realitatea TV. Menționăm că, în legătură cu proiectul politicii bugetar-fiscale, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat un protest pentru 28 iunie, susținut de mai multe partide, iar un partid parlamentar a inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor.

În timpul emisiunii, oficialul a fost întrebat la ce concluzie a ajuns Ministerul Finanțelor după valul de reacții critice privind proiectul politicii fiscale pentru 2027. „Principala concluzie este că înțelegem și acceptăm că sunt foarte multe lucruri care pot fi îmbunătățite, dar și să nu avem compromisuri pe partea de comunicare și consultare. (…) Cred că avem deja foarte multe îmbunătățiri urmare a acestor discuții”, a comunicat ministrul pe 26 iunie.

Gavriliță a adăugat că „această reformă este nevoie, în primul rând, pentru că noi trebuie să avem un cadru care să aducă mai multă responsabilitate fiscală, dar și să creeze un mediu mai prielnic pentru dezvoltarea economică”. „Este important și poate nu s-a clarificat destul: obiectivul nu este să fie impozitați mai mult sau să piardă puterea de cumpărare oamenii săraci sau chiar și familiile obișnuite. Mecanismul țintește, într-un final, ca să putem colecta mai mult acolo unde sunt venituri mari, cheltuieli mari. Iar pentru majoritatea familiilor obișnuite, eventuale creșteri de prețuri, trebuiesc compensate cu venituri suplimentare”, a menționat el.

Întrebat dacă reforma ar putea să se transforme într-o criză politică, în contextul în care adversari ai guvernării au anunțat că trebuie organizate proteste, ministrul a răspuns: „Cred că poate, pentru că e o reformă pe cât de dificil de explicat și de înțeles, pe atât de ușor de criticat. Observ că există un confort foarte mare la foarte multă lume, mai ales la cei care au o agendă politică. Avem și cazuri în care nu neapărat cu rea intenție, dar mai există și interpretări care de fapt nu corespund realității. E o reformă care place oricui să o critice”.

La întrebarea cum va reacționa dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, oficialul a spus că dacă i se va cere demisia din partea echipei „ar fi una”. „Eu nu voi lăsa echipa și nu voi lăsa guvernul doar pentru că îmi este dificil. Vă dați seama, o asemenea reformă nu este simplă și sunt centrul atenției și sunt dintre cei mai discutați. (…) Eu voi fi membru al echipei și îmi voi face lucrul responsabil atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi dorința de a face aceste lucruri. Dacă nu, eu cu siguranță… Am avut o viață mult mai liniștită și eventual am să am o viață mult mai liniștită atunci când nu voi mai face acest lucru”, a conchis oficialul.

***

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Pe 23 iunie, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a chemat cetățenii Republicii Moldova la un protest împotriva proiectului politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care va avea loc pe 28 iunie, la ora 10:00, la Parlament, „pentru a spune „nu” politicilor care urmează să aducă dezastru și devastare economică în buzunare cetățenilor”. Partidul Socialiștilor a anunțat că susține protestul. Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi a spus că se va alătura oricărui protest, menționând că nu-l interesează culoarea politică, dar să nu fie proteste finanțate din exterior sau de cei care vor să scape de închisoare. Între timp, și Partidul Social Democrat European, fostul PDM, și-a invitat membrii și simpatizanții la acțiunea de protest.

Mai amintim că, în legătură cu reforma fiscală, „Partidul Nostru” a anunțat pe 24 iunie inițierea unei moțiuni simple asupra activității ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, și a făcut apel către ceilalți deputați să semneze moțiunea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: