Politică

Cunoașterea limbii române, condiție obligatorie pentru a fi bașcan al Găgăuziei? Modificările legislative propuse de CEC

Ecaterina Arvintii
| 15 aprilie, 2026
15:49

Republica Moldova ar putea organiza viitoarele alegeri după reguli noi. Comisia Electorală Centrală a supus consultărilor publice, pe 15 aprilie, mai multe propuneri de modificare a Codului electoral. Printre acestea se numără reguli mai clare pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online, dar și modificări care vizează alegerile din Găgăuzia. Astfel, viitorii candidați la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască nu doar limba găgăuză, ci și limba română. Președinta CEC, Angelica Caraman, spune că propunerile au scopul de a aduce procesul electoral din Moldova mai aproape de standardele internaționale. Acestea urmează să fie analizate de CEC și, ulterior, transmise Parlamentului.

Reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia

Un capitol separat este dedicat alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei. Inițiativa vine în contextul blocajului juridic din regiune, care durează de peste jumătate de an și împiedică organizarea alegerilor pentru APG.

Una dintre propuneri vizează limitarea participării la vot doar la alegătorii care au domiciliu sau reședință în autonomie.

Sunt propuse și condiții mai stricte pentru candidați. Pentru funcția de deputat în Adunarea Populară este propusă o vârstă minimă de 21 de ani, iar pentru bașcan – 35 de ani. Candidații ar trebui să aibă cetățenia Republicii Moldova și să locuiască în autonomie cel puțin 12 luni înainte de alegeri, în cazul deputaților, și cel puțin 10 ani, în cazul bașcanului. De asemenea, candidații la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască limbile găgăuză și română și să aibă studii superioare.

Și pentru candidații independenți la funcția de bașcan sunt propuse reguli mai clare. Aceștia vor trebui să colecteze între 1.500 și 2.000 de semnături de la alegători din cel puțin o treime din localitățile autonomiei. Pentru ca listele să fie validate, în fiecare localitate ar urma să fie adunate cel puțin 75 de semnături.

Este vizată și componența autorității electorale din regiune, a cărei denumire a generat dispute în ultimele luni între Chișinău și Comrat și a dus la anularea ultimelor alegeri planificate pentru APG. Potrivit propunerilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – denumire prevăzută și în actualul Cod electoral – ar urma să fie format din șapte membri, față de nouă în prezent. Doi membri ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, doi de Comitetul Executiv, doi de Judecătoria Comrat și unul numit prin hotărârea CEC.

Președintele și vicepreședintele Consiliului ar putea participa la ședințele CEC, însă fără drept de vot. Totodată, pentru conducerea și membrii Consiliului ar urma să fie aplicate aceleași condiții de eligibilitate, obligații și garanții ca și în cazul membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Campaniile online, în vizor

CEC propune reguli mai stricte și pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online. Furnizorii de publicitate ar putea fi obligați să facă publice condițiile în care oferă servicii electorale, inclusiv prețurile, criteriile de targetare și formatele disponibile.

În același timp, concurenții electorali ar putea fi obligați să declare toate conturile utilizate în campanie, inclusiv paginile oficiale. Obligația ar putea fi extinsă și asupra conturilor creatorilor de conținut care promovează mesaje electorale, indiferent dacă sunt plătiți sau nu. Nedeclararea acestora ar putea fi sancționate.

Este propusă și introducerea noțiunii de „comportament coordonat neautentic”, care se referă la rețele de conturi ce acționează organizat pentru a influența opinia publică fără a-și dezvălui identitatea sau sursa finanțării.

Concurenții electorali ar putea fi obligați, pe viitor, inclusiv să eticheteze conținutul electoral generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Listele electorale vor fi ajustate?

A fost propusă, între altele, și modificări la listele electorale. La următoarele alegeri ar putea fi introdus, astfel, criteriul participării la vot în ultimele trei scrutine.

De asemenea, se ia în calcul ca listele să fie formate nu doar în funcție de domiciliu, ci și de participarea efectivă la vot. Totodată, ar putea fi create liste separate pentru aplicarea unor metode alternative de vot.

Noi reguli pentru referendum

Sunt propuse modificări și în ceea ce privește organizarea referendumurilor, în special în cazul grupurilor de inițiativă.

Astfel, pentru referendumul republican, se propune stabilirea unui număr minim de 100 de membri în grupul de inițiativă, precum și participarea a cel puțin 300 de cetățeni cu drept de vot la adunarea de constituire. Totodată, sunt clarificate procedurile privind organizarea grupului, adoptarea deciziilor, alegerea conducerii și depunerea documentelor necesare pentru înregistrare.

În cazul referendumurilor locale, pragurile sunt mai reduse: grupul de inițiativă ar urma să fie format din cel puțin 20 de membri, iar la adunarea de constituire ar trebui să participe minimum 30 de cetățeni cu drept de vot, cu domiciliul în localitatea respectivă.

***

Amintim că Codul electoral al Republicii Moldova a fost modificat ultima dată în iunie 2025, înainte de alegerile parlamentare din septembrie același an. Într-un aviz recent, Comisia de la Veneția a atras atenția că modificările frecvente ale legislației electorale, mai ales în ajunul scrutinelor, pot submina încrederea cetățenilor în procesul electoral și pot crea percepția că legea este folosită în interes politic.

Totodată, experții Comisiei au remarcat circumstanțele excepționale în care au fost operate aceste schimbări, menite, potrivit autorităților de la Chișinău, să răspundă fenomenului corupției electorale și amenințărilor hibride. NewsMaker a analizat concluziile Comisiei și recomandările formulate pentru ajustarea noilor prevederi ale legii adoptate de PAS – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri, APG, codul electoral, modificări, top

Știri similare

Viață

Fără neonatolog, Spitalul din Nisporeni nu mai internează gravide și femei care au născut

Viață

„Vrea să ne ajute”: Tofan, despre o întâlnire cu miliardarul Makarov și planurile acestuia pentru Moldova

Parteneriat

Aproape jumătate din exporturile țării sunt generate de servicii. Moldova Export Forum va reflecta dinamica exporturilor în cadrul Moldova Business Week 2026

P.
| 23 septembrie, 2026
12:24

Serviciile câștigă tot mai mult teren în comerțul extern, iar ponderea lor se apropie de cea a bunurilor. Pe parcursul anului trecut, prestările către clienți din afara țării au generat 3,22 miliarde de dolari, echivalentul a 46% din valoarea totală a exporturilor. Potențialul acestui segment și oportunitățile de creștere pentru companiile locale vor reprezenta una dintre cele trei direcții strategice ale Moldova Business Week 2026, care se va desfășura în perioada 28 septembrie – 2 octombrie.

Agenda dedicată exporturilor va combina discuțiile tematice și sesiunile de networking cu activități practice, orientate spre dezvoltarea unor noi oportunități de afaceri. Astfel, în cea de-a doua zi a evenimentului este programată o vizită de studiu pentru prezentarea capacităților de producție și procesare ale companiilor Monicol & Sapico, precum și a experienței acestora pe piețele externe. Programul Moldova Business Week 2026 va fi completat și cu „Moldovan Tourism as Export: From Destination to Economic Value”, eveniment programat pentru 1 octombrie, care va aduce în prim-plan turismul ca sector de export și sursă de venituri. Evenimentul urmărește să transforme promovarea destinației în noi parteneriate comerciale și să includă mai multe experiențe turistice din Republica Moldova în circuite internaționale. Agenda include și întâlniri B2B și sesiuni dedicate stabilirii de noi parteneriate de afaceri, dintre operatorii locali și cei din Elveția, pe parcursul cărora vor fi prezentate oferte turistice cu potențial pentru piețele internaționale.

Tot pe 1 octombrie, în cadrul Moldova Export Forum, vor fi desemnați, în premieră, cei 25 de „Top Exporters from Moldova” din cadrul programului lansat, tot în premieră, de Agenția de Investiții. Finaliștii au fost selectați din peste 1.300 de companii exportatoare, pe baza datelor furnizate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Biroul Național de Statistică și alte surse publice relevante. Programul va avea loc o dată la doi ani, iar mai multe informații sunt disponibile pe topexporters.

Exporturile Moldovei se schimbă: serviciile câștigă teren în fața bunurilor

Prima ediție a programului „Top Exporters from Moldova” este lansată într-un moment în care structura exporturilor Republicii Moldova se schimbă vizibil. În 2025, balanța comerțului cu servicii a fost pozitivă: Republica Moldova a exportat servicii cu 1,04 miliarde de dolari mai mult decât a importat. Evoluția demonstrează că tot mai multe companii locale pot livra expertiză, soluții și servicii către clienți din afara țării, fără a fi limitate de dimensiunea pieței interne.

Irina Tolstousov, directoare adjunctă, Promovare Imagine de Țară și Promovare Export, Agenția de Investiții: „În 2025 exporturile Republicii Moldova au ajuns la aproximativ 7 miliarde de dolari, 46% din ele fiind export de servicii, ceea ce schimbă paradigma economică a țării noastre. Mai mult decât atât, Moldova are o balanță pozitivă în acest sens – exportăm mai mult decât importăm. Aceste rezultate reflectă transformarea economiei moldovenești și capacitatea companiilor locale de a concura pe piețele internaționale. Exporturile nu mai înseamnă doar vânzarea unui produs peste hotare. Ele înseamnă integrarea în lanțurile valorice europene, dezvoltarea unor parteneriate pe termen lung și crearea unei economii mai competitive. Rolul nostru, la Agenția de Investiții, este să accelerăm această transformare.”

Pe parcursul anului 2025, Agenția de Investiții a avut peste 3.000 de interacțiuni cu mediul de afaceri pentru promovarea exporturilor, iar programele implementate au oferit suport pentru 129 de companii, cu scopul de a genera rezultate economice suplimentare de 15 milioane de dolari.

Top domenii care exportă servicii din Moldova: IT, educație, sănătate și transport

Creșterea ponderii exporturilor de servicii nu vine doar din serviciile IT, care în 2025 au depășit 1,05 miliarde de euro, o valoare de aproape opt ori mai mare decât în 2015. În prezent, aproximativ 90% din producția sectorului este orientată către clienți din afara țării.

Paleta de servicii exportate pe piețele externe este completată de segmentul de instruire, care a ajuns la 137 de milioane de dolari, de sănătate – la 85,4 milioane de dolari și transportul aerian de mărfuri și pasageri, care a generat 260 de milioane de dolari.

În același timp, serviciile de călătorie au adus 845 de milioane de euro în 2025, într-un an în care țara noastră a fost vizitată de peste jumătate de milion de turiști.

Exporturile de bunuri rămân o bază importantă pentru economie

În paralel cu avansul serviciilor, exporturile de bunuri păstrează o pondere importantă în economie, ajungând în 2025 la 3,78 miliarde de dolari. Automotive, electronica și sectorul agroalimentar se numără printre domeniile cel mai bine conectate la piața Uniunii Europene.

În perioada 2019–2025 țara noastră a exportat în UE echipamente și componente electrice în valoare de aproximativ 3,4 miliarde de euro, iar peste 90% din livrările acestei categorii au avut ca destinație piața europeană.

Un exemplu este industria cablajelor auto, iar exporturile au crescut de la 41 de milioane de euro în 2013 la 269 de milioane de euro în 2025, pe fondul integrării producătorilor locali în lanțurile europene de aprovizionare.

Sectorul agroalimentar rămâne, de asemenea, unul dintre principalii contribuitori la exporturile de bunuri. În 2025, exporturile de cereale și semințe au depășit 750 de milioane de euro, iar produsele agroalimentare au reprezentat peste 45% din totalul exporturilor de bunuri.

Datele indică o structură de export tot mai diversificată: pe de o parte, industrii de producție care și-au consolidat poziția pe piața europeană, iar pe de altă parte – servicii care cresc rapid și au o pondere tot mai mare de valoare adăugată în economie.

Trei direcții strategice pentru Moldova Business Week 2026

Exportul de servicii este una dintre cele trei direcții strategice ale Moldova Business Week 2026, pe lângă integrarea economică europeană și profilurile sectoriale de investiții. Pe parcursul a cinci zile, evenimentul va reuni reprezentanți ai companiilor din Moldova, investitori, potențiali clienți și parteneri internaționali în cadrul forumurilor la nivel înalt, panelurilor de discuții, vizitelor regionale și întâlnirilor B2B. Prin această componentă, Moldova Business Week urmărește să transforme capacitatea deja demonstrată a companiilor moldovenești de a lucra pe piețele externe într-un avantaj economic mai vizibil și într-o sursă de noi contracte, investiții și parteneriate.

Informații despre program și modalitățile de participare sunt disponibile pe mbw.