Alexandr Stoianoglo

„Găgăuzii nu vor fi primiţi în instituţiile medicale sau de învăţământ”. Stoianoglo avertizează cu „consecințe tragice”

Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Partidul Socialiștilor la alegerile prezidențiale, a vorbit despre mesajele xenofobe de pe rețelele de socializare care vizează etnia sa – găgăuză. El a spus că „astfel de lucruri nu ar trebui să rămână nepedepsite” și că mesajele „arată nivelul nostru general de cultură și toleranță”. Potrivit candidatului, aceste mesaje pot duce „la consecințe foarte tragice”. „Găgăuzii nu vor fi primiţi în instituţiile medicale sau de învăţământ. Cei vorbitori de limba rusă”, a continuat candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, fără să argumenteze prognozele. De menționat că partidul de guvernare a publicat pe 23 octombrie o declarație în care condamnă orice instigare la ură. Iar pe 24 februarie, Maia Sandu a făcut apel la unitate.

UPDATE (13:10) Știrea a fost editată. Leadul a fost completat cu informația care inițial era doar în background – despre faptul că Maia Sandu a făcut apel la unitate. La fel, a fost completată cu informația despre faptul că PAS s-a disociat de mesajele xenofobe și le-a condamnat.

La Exclusiv TV, Stoianoglo a vorbit despre mesajele xenofobe de pe rețelele de socializare care vizează etnia sa – găgăuză.

„Astfel de lucruri nu ar trebui să rămână nepedepsite. Îmi este foarte clar cine este inițiatorul tuturor acestor lucruri. Și în ciuda faptului că partidul de la putere s-a detașat de declarația unora dintre susținătorii săi, știu că acest subiect se discută foarte aprins între ei, mai ales în ultima lună, pentru că nimeni nu s-a așteptat că eu voi intra în campania electorală în acest fel și voi schimba puterea lucrurilor. Toți visau doar la primul tur. (…) Ceea ce s-a întâmplat era absolut evident pentru mine. (…) Și aceasta arată nivelul nostru general de cultură și toleranță. (…) O țară care aspiră la aderarea la UE împarte oamenii după etnie și limbă. Este aceasta o alegere europeană, valori europene?”, a comunicat Stoianoglo. 

Potrivit candidatului, aceste mesaje pot duce „la consecințe foarte tragice”.

Întrebat „cum de unit o societate atât de radicalizată”, el a răspuns: „Doar cu măsuri punitive nu putem rezolva această problemă. Astăzi nu urmăresc scopul de a-i aduce pe acești oameni în fața justiției, pentru că acest lucru va da naștere la o nouă cursă a evenimentelor. Dar avem mai multe instrumente pentru asta. Avem o elită politică care trebuie să răspundă corespunzător. Avem societatea civilă, care trebuie să-și exprime poziția. Avem instituții de putere care sunt cumva conectate cu acest proces. Pentru că ceea ce s-a făcut acum la nivel de stat va duce la nemulțumiri. (…) Găgăuzii nu vor fi primiţi în instituţiile medicale sau de învăţământ. Cei vorbitori de limba rusă”. 

***

Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. În urma scrutinului, niciunul dintre cei 11 pretendenți înscriși în cursa electorală nu au obținut majoritate de voturi, astfel că urmează să aibă loc turul II al alegerilor, la care vor concura doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu de la PAS și Alexandr Stoianoglo de la PSRM. Turul II al alegerilor prezidențiale va avea loc în data de 3 noiembrie.

După ce Stoianoglo a acces în turul II, mai mulți activiști au venit cu reacții pe rețelele de socializare în care s-au arătat deranjați de acest lucru, făcând trimitere la etnia concurentului electoral. Aceștia au folosit fraze precum: „Ce facem noi? Dăm țara pe mâna unui găgăuz?” și „Un moldovean adevărat niciodată nu votează un găgăuz. Găgăuz înseamnă trădător de țară”. Ex-candidata la funcția de președinte Natalia Morari a scris, pe 22 octombrie, că „Maia Sandu este personal responsabilă de această campanie de ură, xenofobie și discriminare pe criterii etnice și politice a contracandidatului său, Alexandru Stoianoglo, dar și a fiecărui al doilea cetățean din țară, care și-a exprimat altă opțiune de vot în cadrul referendumului”. Între timp, PAS a publicat o declarație în care a condamnat atacurile xenofobe și instigarea la ură interetnică după ce mai mulți activiști au promovat mesaje împotriva lui Stoianoglo, candidat în turul II al alegerilor prezidențiale, din cauza etniei sale – găgăuză. Detalii AICI.

Pe 24 octombrie, președinta țării și candidata la scrutinul prezidențial Maia Sandu a îndemnat cetățenii să nu divizeze oamenii după etnii și să nu-i învinovățească pe cei „care au votat într-un fel sau altul”. „Vă rog foarte mult să avem grijă de unitatea noastră. Toți suntem parte din Moldova”, a comunicat Sandu. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: