Galina Dodon, invitată la Procuratură înainte de Revelion. Ex-președintele: „Au chemat-o ca să o intimideze și să ne umilească”

Fostul președinte al țării Igor Dodon a dezvăluit că mama sa a fost invitată să se prezinte, pe 30 decembrie, la Procuratura Anticorupție. Aceasta a fost audiată în dosarul în care este învinuit Igor Dodon și cumnatul său Petru Merineanu. Fondatorul Partidului Socialiștilor (PSRM) consideră că faptul că mama sa a fost chemată de procuror cu o zi înainte de Revelion ar fi un act de intimidare. Procuratura Anticorupție nu a comentat acuzațiile.

„Astăzi, cu o zi înainte de Revelion, mama mea a fost iarăși audiată la Procuratură. Au chemat-o nu atât pentru declarațiile ei, fiindcă ea oricum nu are ce spune, ci au chemat-o ca să o intimideze și să pună din nou presiune asupra mea, au chemat-o ca să ne umilească și să le demonstreze tuturor că acest regim sadic instaurat de Maia Sandu nu are nicio limită și este gata să execute orice comandă politică, împotriva oricui”, a scris Igor Dodon pe rețelele de socializare.

Dodon a dat asigurări că nu intenționează să părăsească țara și că el și familia sa „vor rezista presiunilor”.

Amintim că Igor Dodon este bănuit de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. 

Pe 24 mai, Procurorii Anticorupție, în comun cu ofițerii CNA și SIS au efectuat 10 percheziții acasă la fostul șef de stat, Igor Dodon, inclusiv la alte locații și imobile deținute prin persoane interpuse. În urma perchezițiilor, au fost ridicate sume mari de bani și obiecte de lux, în valoare totală de zeci de milioane de lei. Persoanele vizate au încercat să ascundă bunuri și documente purtătoare de informații, iar cumnatul lui Dodon „a încercat să distrugă probe prin înghițire”.

În iulie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat că mama lui Igor Dodon a fost citată pentru a-i fi înaintată învinuirea în săvârșirea infracțiunii de complicitate la îmbogățirea ilicită. Anterior,în rezultatul perchezițiilor efectuate la domiciliul mamei fostului șef de stat, procurorii au depistat și ridicat bunuri, bani și documente care ar fi fost utilizate la comiterea infracțiunii sau rezultate din aceste fapte.

Igor Dodon a declarat în repetate rânduri că este nevinovat și că dosarele în care este vizat el și rudele sale ar fi fabricate la comanda președintei Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidarite, acuzații respinse de aceștia.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: