Geniștii Armatei Naționale au finisat verificările în zona din extrimitatea de nord a localității Naslavcea, unde a căzut resturile unei rachete, care a fost doborâtă de sistemul anti-aerian ucrainean. Specialiștii susțin că nu au descoperit obiecte explozibile în zonă. Informațiile au fost confirmate astăzi, 1 noiembrie, de către reprezentanții Ministerului Apărării.
„În urma cercetării terenului din adiacență, geniștii Armatei Naționale nu au descoperit substanțe sau obiecte explozive care ar prezenta pericol pentru siguranța populației din zona respectivă”, informează Ministerul Apărării.
Reamintim că pe 31 octombrie resturile unei rachete, care a fost doborâtă de sistemul anti-aerian ucrainean, a căzut pe teritoriul Republicii Moldova în extremitatea nordică a localității Naslavcea. Incidentul nu a înregistrat victime, dar ferestrele mai multor locuințe din Naslavcea au fost distruse.
Ulterior, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că accesul este restricționat în zona din extrimitatea de nord a localității Naslavcea. La fața locului a lucrat o echipă condusă de un procuror, iar poliția de frontieră supraveghează zona cu ajutorul aparatelor de zbor.
Autoritățile ucrainene au anunțat că ieri a avut loc un atac cu drone asupra barajului Dnestrovsc1, din teritoriul Ucrainei, care este la o distanță de 10 km de barajul Naslavcea.
Atacul rusesc nu a afectat barajul, dar au fost atacate componentele electrice aferente barajului ucrainean, vizate fiind transformatoarele electrice.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cea de-a cincea ediție a Moldova Electronics Forum, desfășurată la 1 octombrie la Tekwill, în cadrul Moldova Business Week 2026, a reunit peste 100 de reprezentanți ai companiilor din industria electronică, instituțiilor publice, mediului academic, instituțiilor de profil și organizațiilor internaționale.
În centrul discuțiilor s-au aflat aplicarea mai largă, în Republica Moldova, a competențelor și soluțiilor dezvoltate de industria electronică, creșterea competitivității produselor fabricate în țară și integrarea companiilor în lanțurile valorice europene.
Industria electronică este inclusă printre cele șase sectoare prioritare ale Programului de Dezvoltare Industrială 2024-2028. Oleg Bivol, secretar de stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, a subliniat importanța inovării, scalării și internaționalizării pentru următoarea etapă de dezvoltare a sectorului, precum și a creării unor produse și tehnologii capabile să intre pe piața unică europeană.
Tehnologii pentru orașe și comunități
Panelul Smart People. Smart City. Smart Country a fost dedicat modului în care tehnologiile dezvoltate de industria electronică pot fi aplicate în administrarea localităților, în transport, siguranță urbană, monitorizarea mediului și servicii publice.
Un exemplu concret a fost municipiul Edineț. Constantin Cojocari, primarul municipiului, a prezentat experiența aplicării conceptului Smart City într-un oraș de dimensiuni mici.
În cadrul unui proiect pilot au fost introduse opt autobuze și 18 stații dotate cu elemente electronice, panouri informative și sisteme inteligente de plată. Orașul utilizează și soluții pentru monitorizarea temperaturii, umidității și poluării aerului, pentru siguranța urbană, citirea datelor la distanță și gestionarea infrastructurii comunale. Proiectul a inclus și programe educaționale pentru copii, pornind de la ideea că un oraș inteligent depinde nu doar de tehnologie, ci și de oamenii care o folosesc.
Standardizarea ca parte a accesului pe piața europeană
Discuțiile despre aplicarea tehnologiilor în comunități au fost urmate de o sesiune dedicată standardizării și integrării Republicii Moldova în lanțurile valorice europene.
La discuție au participat Christian Marian, membru al Consiliului Tehnic pentru Germania și delegat permanent la CENELEC, Nadejda Diaconu, șefa Direcției dezvoltare și cooperare din cadrul Institutului de Standardizare din Moldova, și Anatolie Guzun, șeful Direcției evaluarea produselor și conformitate din cadrul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații.
Participanții au discutat despre trecerea Republicii Moldova de la simpla adoptare a standardelor europene la participarea directă la elaborarea acestora. Statutul de membru cu drepturi depline al CEN și CENELEC extinde posibilitățile companiilor și organizațiilor de profil de a participa la sistemul european de standardizare și de a contribui la elaborarea cerințelor care vor defini condițiile de acces și de activitate pe piața UE.
Pentru companii, partea practică a acestui proces începe încă din etapa de proiectare a produsului. Standardele, evaluarea conformității și cerințele de certificare trebuie luate în considerare înainte ca produsul să ajungă în faza de lansare pe piață.
Competitivitatea începe din etapa de proiectare
Într-un alt panel, discuțiile s-au concentrat pe accesul pe piața europeană din perspectiva companiilor și pe modalitățile de creștere a competitivității produselor fabricate în Republica Moldova.
Reprezentanții sectorului electronic au discutat despre provocările întâmpinate la intrarea pe piața UE. Printre principalele teme s-au aflat respectarea standardelor, certificarea, alegerea componentelor conforme și adaptarea produsului la cerințele pieței țintă. Toate aceste elemente trebuie luate în considerare încă din etapa de proiectare.
O altă temă a fost adaptarea portofoliului de produse și a piețelor țintă la noile condiții. În același timp, companiile pot menține în Republica Moldova echipele de ingineri și activitățile de cercetare și dezvoltare, iar soluțiile create aici pot fi ulterior extinse, adaptate pentru noi clienți și lansate pe alte piețe.
Mai multă valoare adăugată creată în Republica Moldova
Necesitatea de a crea mai multă valoare adăugată în Republica Moldova s-a regăsit în mai multe dintre discuțiile forumului. Pentru dezvoltarea industriei contează nu doar participarea în lanțurile valorice internaționale, ci și păstrarea și dezvoltarea competențelor inginerești, a activităților de cercetare și dezvoltare și a capacității de a crea produse cu o valoare adăugată mai mare.
În mesajul său de deschidere, Elena Maevski, directoare executivă a ACEM, a formulat această direcție astfel: „Moldova Electronics Forum nu este doar despre electronică. Este despre cum construim o industrie capabilă să reziste, să se adapteze și să crească. Este despre cum trecem de la simpla participare în lanțurile valorice internaționale la crearea unei valori tot mai mari aici, în Republica Moldova.”
Discuțiile din cadrul MEF 2026 au arătat că dezvoltarea în continuare a industriei electronice depinde de mai multe elemente care trebuie să funcționeze împreună: competențe tehnologice, înțelegerea cerințelor piețelor, standardizare și certificare, capacitatea de adaptare a produselor și posibilitatea de a păstra în Republica Moldova activitățile cu un nivel ridicat de complexitate și expertiză.
Moldova Electronics Forum este organizat începând cu anul 2022, iar agenda sa evoluează odată cu industria – de la prezentarea capacităților sectorului la discutarea unor soluții concrete, a competitivității, integrării europene și aplicării tehnologiilor dezvoltate în Republica Moldova.
Moldova Electronics Forum 2026 a fost organizat de Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM), în cadrul Moldova Business Week 2026.
Evenimentul a fost organizat cu suportul proiectului „Întreprinderi și Comune Puternice pentru Moldova”, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și Guvernul Elveției, implementat de GIZ Moldova.
