Newsmaker

Grupul Petrenco solicită „lustrația civică” a judecătorilor, procurorilor și jurnaliștilor implicați în fabricarea dosarului

Așa-numitul „grupul Petrenco” solicită „lustrația civică” a tuturor celor care au fost implicați în fabricarea dosarului, inclusiv a judecătorilor care au pronunțat sentințele și au prelungit termenul de arest. În cadrul unei conferințe de presă din 17 septembrie, Pavel Grigorciuc a menționat că banii care le revin în calitate de compensații, în urma condamnării Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), trebuie să îi achite judecătorii care „au îndeplinit comenzile lui Plahotniuc”.

Procuratura Generală a anunțat pe 17 septembrie că își retrage acuzațiile în dosarul respectiv și că adresează scuze publice celor șapte persoane vizate. Punctul final în acest dosar a fost pus în cadrul ședinței care s-a desfășurat astăzi la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Grigore Petrenco a declarat că, în opinia sa, decizia Procuraturii vine cu întârziere. Acesta a remarcat că a fost nevoie de 6 ani pentru ca procurorii să înțeleagă că dosarul este fabricat la comandă.

„Sper că această cauză va impulsiona societatea moldovenească să înceapă lustrația celor care s-au ocupat de dosare politice pe vremea regimului Plahotniuc. Este vorba despre mulți oameni: procurori, judecători care au adoptat decizii, polițiști și oameni din apropierea lui Plahotniuc”, a declarat Petrenco.

Grigore Petrenco a mai spus că așteaptă nu doar „lustrația civică”, dar și anumite acțiuni din partea parlamentului și a procuraturii. În opinia sa, „regimul Plahotniuc” a utilizat „dosarul grupului Petrenco” pentru a intimida alți activiști civici și că împotriva sa și a colegilor săi a fost inițiată o campanie media de amploare pentru a-i discredita. Petrenco a îndemnat inițierea „lustrației civice” și față de jurnaliștii implicați în aceste acțiuni.

Un alt membru al grupului, Alexandr Roșco, a dat citire listei. Primul a fost menționat ex-președintele Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. De asemenea, în listă au fost incluși procurori și judecători, foști conducători ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, fostul șef al IGP Alexandru Pînzari și Gheorghe Cavcaliuc. De asemenea, activistul a solicitat demiterea reprezentantului R. Moldova la CEDO Oleg Rotari. Potrivit lui Grigorciuc, acesta ar fi încercat să justifice, în fața Înaltei Curți, fărădelegile lui Plahotniuc.

***

Amintim că ex-deputatul Grigore Petrenco și alți șase activiști au fost reținuți pe 6 septembrie 2015, în timpul unui protest în fața Procuraturii Generale. După șase luni de detenție în închisoare și alte două luni în arest la domiciliu, membrii „grupului Petrenco” au fost eliberați sub control judiciar.

Pe 28 iunie 2017 Judecătoria sectorului Râșcani l-a condamnat pe Petrenco la 4,5 ani de închisoare cu suspendare și l-a obligat să achite o amendă în mărime de 20 mii de lei pentru dezordini în masă (art.285 al Codului Penal). De asemenea, lui Petrenco i-a fost interzis să părăsească țara, însă acesta a reușit să traverseze frontiera și să obțină azil politic în Germania.

Alți activiști vizați – Mihail Amerberg, Pavel Grigorciuc, Alexandr Roșco, Vladimir Jurat, Andrei Druzi și Oleg Buznea – au fost condamnați la închisoare cu suspendare (termene de la 3 la 4,5 ani) și amenzi. Tuturor le-a fost interzis să părăsească teritoriul Republicii Moldova.

Membrii „grupului Petrenco” au depus o plângere la CtEDO, iar recent, Curtea a condamnat Republica Moldova și a dispus ca Guvernul Republicii Moldova să achite reclamanților suma de 63750 Euro în calitate de prejudiciu moral pentru violările comise, dar și suma de 4000 euro, în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare și asistență juridică în fața CtEDO.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Criză în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional: proteste la sediul instituției, după suspendarea președintelui acesteia

O criză politică a izbucnit în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional, vineri, 30 octombrie, după ce Guvernul condus de Donald Tusk a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui instituției și a adjunctului său, pentru a-i putea trage la răspundere penală. În paralel, o judecătoare a anunțat suspendarea președintelui tribunalului și preluarea atribuțiilor acestuia. Pe fondul tensiunilor, președintele Karol Nawrocki a convocat consultări cu toate partidele parlamentare.

Ministrul Justiției din Polonia, Waldemar Żurek, care ocupă și funcția de procuror general, a declarat jurnaliștilor că a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui acestuia, Bartosz Sochański. Cei doi au fost numiți în funcții în timpul guvernării precedente, conduse de partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS). Scopul solicitării este ca aceștia să poată fi trași ulterior la răspundere penală.

„Acest tribunal a devenit o proprietate privată. Trebuie să-i restabilim funcționarea corespunzătoare”, a declarat Żurek, citat de agenția AFP.

În paralel, cea mai veche judecătoare a Tribunalului Constituțional, Anna Korwin-Piotrowska, l-a suspendat din funcție pe Bogdan Święczkowski și a preluat conducerea instituției, relatează agenția Reuters.

În semn de protest față de această decizie, mai multe persoane au început să se adune în fața sediului Tribunalului Constituțional. Pentru a împiedica pătrunderea manifestanților în clădire, la fața locului au fost trimise unități speciale ale poliției. Unii participanți la protest au încercat să treacă de cordoanele forțelor de ordine, transmite AFP. Potrivit poliției, trei persoane care au încercat să pătrundă pe teritoriul complexului de clădiri al tribunalului au fost reținute.

Ce spun cele două tabere

Guvernul condus de Donald Tusk încearcă de câteva săptămâni să obțină plecarea judecătorilor numiți de precedentul cabinet, format de partidul Lege și Justiție, care s-a aflat la guvernare în perioada 2015–2023.

Reprezentanții Tribunalului Constituțional au declarat că cei doi judecători pe care Guvernul intenționează să-i tragă la răspundere penală continuă să dețină în mod legal funcțiile în cadrul acestei instituții.

„Toate persoanele implicate în aceste acțiuni comit o infracțiune – o lovitură de stat”, se arată într-un comunicat al Tribunalului Constituțional.

Donald Tusk a scris pe rețelele sociale: „Restabilirea statului de drept este datoria noastră. După ani de ilegalități care au caracterizat guvernarea partidului Lege și Justiție, acest proces se dovedește dificil, uneori dureros și necesită acțiuni hotărâte. Nu există o altă cale”.

Președintele Karol Nawrocki, care beneficiază de sprijinul partidului Lege și Justiție, și-a întors din drum avionul care se îndrepta spre Senegal, unde urma să participe la Jocurile Olimpice de Vară ale Tineretului, și a revenit la Varșovia.

În dimineața de sâmbătă, 31 octombrie, Nawrocki, care a intrat în clădirea Tribunalului Constituțional în timpul nopții, a scris că „în cursul nopții a fost încălcată ordinea constituțională a Republicii Polone și a fost preluat prin forță controlul asupra unui organ constituțional al statului”.

Invocând „amenințarea la adresa securității interne”, președintele Poloniei a convocat consultări de urgență pentru sâmbătă, cu reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea „stabilizării situației politice și restabilirii ordinii constituționale”.

Cum a început conflictul

Partidul Lege și Justiție a venit la guvernare în 2015 și a numit rapid propriii judecători în cadrul Tribunalului Constituțional, pentru a-și asigura majoritatea în această instituție, care are competența de a verifica constituționalitatea actelor normative adoptate.

Ulterior, principalele instanțe europene – Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene – au stabilit că PiS a numit în mod nelegal trei judecători, întrucât aceștia au ocupat funcții care fuseseră deja atribuite legal de componența anterioară a Parlamentului.

Instanțele europene au concluzionat că Tribunalul Constituțional al Poloniei nu mai este o instanță „independentă și imparțială”. Bazându-se pe aceste decizii, Guvernul condus de Donald Tusk a încetat să mai publice hotărârile tribunalului.

După revenirea la guvernare, în 2023, Tusk a promis depolitizarea sistemului judiciar, însă nu a reușit să anuleze modificările adoptate în timpul guvernării PiS. Unul dintre motive a fost faptul că Nawrocki și predecesorul său, Andrzej Duda, susținut la rândul său de PiS, și-au folosit dreptul de veto prezidențial pentru a bloca inițiativele Guvernului.

De asemenea, Nawrocki a refuzat să depună jurământul a cinci judecători ai Tribunalului Constituțional, aleși de Parlament începând din luna martie a acestui an, invocând presupuse nereguli în procedura de selecție a acestora.

Una dintre judecătoarele respective este Anna Korwin-Piotrowska, cea care l-a suspendat din funcție pe președintele tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a anunțat că va prelua atribuțiile acestuia.

La începutul lunii octombrie, Karol Nawrocki a primit o recomandare din partea Comisiei de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, de a le permite judecătorilor să depună jurământul, astfel încât aceștia să-și poată începe activitatea în cadrul tribunalului.

Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a declarat că ar trebui deschise dosare penale pe numele lui Święczkowski și al adjunctului său, întrucât aceștia împiedică judecătorii să-și exercite atribuțiile.

Unii susținători ai lui Tusk îi reproșează acestuia lipsa unor acțiuni hotărâte pentru anularea reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, notează BBC.

Alegerile parlamentare din Polonia sunt programate pentru anul viitor, iar unii consideră că măsurile adoptate în prezent reprezintă o încercare de a spori popularitatea lui Tusk în rândul alegătorilor.

Totuși, acțiunile acestuia au fost și ele criticate. În septembrie, Tusk l-a propus pentru funcția de judecător al Tribunalului Constituțional pe politicianul Maciej Berek, jurist care a ocupat funcția de ministru în Guvernul său.

Juristul Marcin Matczak, critic al reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, care a declarat anterior că îl consideră pe Święczkowski cel mai slab președinte din istoria tribunalului, a afirmat că suspendarea acestuia din funcție nu are niciun temei legal, „dintr-un milion de motive”.

„În opinia mea, acțiunile de astăzi împotriva Tribunalului Constituțional pun capăt atât existenței acestei instituții, cât și perspectivei restabilirii statului de drept pentru următoarele două decenii”, a scris profesorul Matczak pe rețelele sociale.

„Imaginile cu polițiști înarmați și interpretările juridice potrivit cărora ministrul Justiției poate decide, printr-o simplă hotărâre, suspendarea președintelui Tribunalului Constituțional vor avea consecințe grave, care vor afecta statul de drept, pentru mulți ani de acum înainte”, a adăugat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: