Gherman, despre criticile foștilor colegi de la guvernare: „Își arată fața adevărată”. Nemerenco și Dascălu reacționează

„Când oamenii își pierd funcțiile, le vezi fața adevărată” — cu această afirmație, vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman a comentat criticile și plecările din formațiune ale unor foști colegi de partid și de la guvernare. Vicepreședinta PAS a făcut declarațiile în ediția din 5 aprilie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, susținând că, chiar dacă unii membri nu au primit sprijin politic pentru anumite poziții, trebuiau să rămână în echipă, pentru că „funcțiile nu sunt veșnice”. În reacție, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a catalogat afirmațiile drept manipulare, iar fosta deputată Iulia Dascălu a cerut scuze publice pentru ceea ce a numit calomnie la adresa sa.

Gherman: „Oamenii supărați doresc să facă rău echipei”

Vicepreședinta Parlamentului a explicat că plecarea din funcții este firească în viața politică și că nimeni nu trebuie să aibă iluzia că ocupă un fotoliu pe viață.

„Când oamenii își pierd anumite funcții și poziții, atunci le vezi fața adevărată. Niciodată nimeni nu trebuie să aibă iluzia că ești veșnic într-un fotoliu sau într-o funcție”, a declarat Gherman.

Referindu-se la fosta deputată Iulia Dascălu, Gherman a acuzat-o că răspândește informații false despre ea, inclusiv că ar avea o relație de rudenie cu șefa Agenției de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie, Viorica Țîmbalari — zvonuri care au circulat în spațiul public în contextul decesului Ludmilei Vartic.

„Am văzut comentariile din partea doamnei Dascălu. Din păcate m-a interesat foarte mult pentru că am avut o relație bună, colegială cu dânsa. Toate minciunile astea, inclusiv că aș fi fină, că aș fi nașă — exact doamna Dascălu le propagă. Acesta este un exemplu clar cum oamenii supărați doresc să facă rău echipei din care au făcut parte”, a declarat Gherman.

Referitor la criticile aduse în spațiul public de fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, Gherman a subliniat că atât Dascălu, cât și Nemerenco puteau rămâne parte a echipei, chiar dacă nu mai ocupă funcții.

„Doamna Dascălu a rămas membră a echipei — că nu neapărat în poziția de deputat, asta este altceva. Exact și doamna ministră Nemerenco. Nu poate nimeni să-ți asigure veșnicia unei poziții, dar este important să rămâi, într-o formă sau alta, membră a echipei. După mine, asta este esențial”, a adăugat Gherman.

Nemerenco: „Mânca-l-ar lupul de fotoliu”

Fosta ministră a Sănătății a respins ideea că opiniile sale despre actuala guvernare ar fi motivate de pierderea funcției, calificând această percepție drept „cea mai ordinară manipulare”.

„La noi așa e moda — dacă ai plecat dintr-o funcție înaltă, trebuie să dispari și să nu mai deschizi gura. Nu fotoliul vostru m-a făcut pe mine. Faptul că voi decideți și împărțiți funcțiile nu vă oferă dreptul să ofensați public foști colegi care au muncit pe bune pentru țară. Dacă v-ați apucat să mințiți, măcar mințiți mai frumos și mai organizat”, a scris Nemerenco pe Facebook.

Dascălu cere scuze publice și drept la replică

Fosta deputată PAS Iulia Dascălu a negat categoric acuzațiile și a solicitat drept la replică în emisiune, cerând totodată scuze publice din partea Ghermanei.

„STOP FALS! Solicit doamnei Gherman scuze publice pentru calomnie și minciuni la adresa mea. Adevărul nu are nevoie de zgomot. Încă odată ne-am convins cum cei de la putere, care conduc prin minciună și manipulare au uitat de bunul simț și prin impotența lor caută țapii ispășitori. Un sfat dacă doriți: priviți în oglindă mai des și dacă aveți capacitatea de a gândi o să găsiți și vinovații”, a scris Dascălu.

***

Amintim că atât Iulia Dascălu, a anunțat pe 25 noiembrie 2025 că părăsește partidul, motivând că formațiunea și-a pierdut valorile inițiale, după ce nu s-a regăsit pe lista candidaților pentru alegerile parlamentare din toamnă. Aceasta declarase că s-a simțit „ca un ciorap care s-a rupt și a fost aruncat la tomberon” și că cererea sa de plecare a fost procesată „pur formal, fără un dialog firesc”.

Ala Nemerenco și-a încheiat mandatul de ministră a Sănătății pe 31 octombrie 2025, când noul Guvern condus de Alexandru Munteanu a primit vot de încredere. Fosta ministră a declarat ulterior că a înțeles că nu va face parte din noul cabinet abia când a primit „Ordinul Republicii” — o distincție pe care a interpretat-o drept „un semn de plecare”. Aceasta a precizat că nu i s-a propus să-și continue activitatea în noul guvern și că „lucrurile nu s-au spus chiar direct, ci printre rânduri”. Nemerenco a subliniat totuși că nu se ține de fotolii, menționând că a fost ministru timp de aproape cinci ani în trei guverne — Sandu, Gavrilița și Recean.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: