screenshot/Sergiu Crețu

Gropi pe strada Bucovinei. Ceban: „Aparține orașului Stăuceni, iar primar este de la PAS”. Reacție: „Minciuni”

Primarul capitalei, Ion Ceban, a spus că este criticat de reprezentanți ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru lipsa intervențiilor pe strada Bucovinei, între Calea Orheiului și strada Mihail Sadoveanu. Ceban a adăugat că strada aparține orașului Stăuceni, oraș din componența municipiului Chișinău, unde primar este de la PAS. Cu toate acestea, Ceban a spus că Primăria Chișinău a intervenit pe acea stradă, ținând cont că „are un rol strategic în accesibilitatea și integrarea regională a sectorului industrial”. În reacție, reprezentanții PAS au declarat că „Ion Ceban spune minciuni”. Partidul a spus că un tronson al străzii aparține Primăriei Chișinău, iar un alt tronson de drum se află în proces de delimitare.

Ce a declarat Ceban

Ceban a spus că, în ultimele zile, a văzut critici din partea PAS legate de strada Bucovinei. „Au început a critica, a arăta imagini de acolo cu mașini, cu tot felul de situații, doar că au uitat să spună un singur lucru. (…) Strada Bucovinei aparține orașului Stăuceni, iar primar în orașul Stăuceni este de la PAS”, a spus Ceban la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 2 martie.

El a menționat că s-a referit la tronsonul de 2 km cu suprafață din beton-ciment, fără trotuare, între Calea Orheiului/R6 și strada Sadoveanu până la Port Mall.

Cu toate acestea, Ceban a spus că Primăria Chișinău „și-a asumat intervenția”, ținând cont că „strada are un rol strategic în accesibilitatea și integrarea regională a sectorului industrial de pe Bucovina și strada Industrială din sectorul Ciocana”. „Drumarii au intervenit rapid pe acest drum. (…) Cu toate acestea, toți adepții guvernării s-au dat în spectacol pe acolo, au făcut mare scandal în timp ce drumul aparține Stăuceniului, iar primarul este din partea PAS”, a adăugat Ceban.

Menționăm că, pe 16 februarie, consilierul PAS din CMC, Sergiu Crețu, a publicat un video de pe strada Bucovinei, arătat gropi și menționând că strada a devenit un pericol pentru șoferi. Totodată, el s-a referit la „neglijența” lui Ion Ceban și că „nu se ia nicio măsură măcar pentru atenționarea șoferilor”. Consilierul PAS a prezentat un video de pe strada Bucovinei și pe 28 februarie.

Reacția PAS la declarațiile lui Ion Ceban

Reprezentanții PAS au declarat, într-un comunicat de presă, că „Ion Ceban spune minciuni despre str. Bucovinei”. „Un drum care ține de municipiul Chișinău, el spune că e „al orașului Stăuceni”, ca să scape de responsabilitate”, a adăugat partidul.

„La o simplă verificare pe cadastru depistăm o altă realitate. Tronsonul din strada Bucovinei la intersecție cu str. M. Sadoveanu aparține Primăriei Chișinău! (a se vedea porțiunea colorată cu verde și extrasul din cadastru). Mai mult, tronsonul de drum spre Calea Orheiului, se află în proces de delimitare. În loc să fie mesaje de susținere a primarilor din suburbii, primarul general a decis să paseze responsabilitatea și să arate cu degetul, apelând la tehnici ieftine de manipulare”, a declarat vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov.

Ivanov Dumitru

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Brățările electronice: Inspectoratul Național de Probațiune neagă că ar favoriza o companie

Inspectoratul Național de Probațiune a declarat că nu a favorizat nicio companie în cadrul procedurilor de achiziționare a echipamentelor de monitorizare electronică. Reacția vine după ce portalul Europa Liberă Moldova a publicat o investigație despre dependența statului de o singură firmă în cazul brățărilor electronice. Investigația a fost publicată în contextul tragediei de la Măgdăcești, unde un bărbat aflat sub monitorizare electronică și-a ucis soția, după care și-a luat viața.

„Inspectoratul Național de Probațiune nu a favorizat și nu favorizează nicio companie în cadrul procedurilor de achiziționare a echipamentelor de monitorizare electronică. Dimpotrivă, după ultima achiziție făcută în 2022 de fosta conducere INP, instituția a lansat în 2024, ulterior în 2025, mai multe proceduri de achiziții care nu s-au finalizat cu succes. Motivul era fie lipsa de participanți, având în vedere că nu sunt foarte multe companii care oferă asemenea echipamente, iar companiile mari nu ofertează pentru o cantitate atât de mică, fie că nu erau întrunite condițiile necesare”, a comunicat Inspectoratul pe 3 septembrie.

În continuare, Inspectoratul a oferit detalii despre achizițiile din perioada 2022-2026. În 2022 au fost cumpărate de la compania Infoexpress 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip biblok (brățară și stație), în valoare de 620 000 de lei, fără TVA. Potrivit instituției, până în 2026 nu au mai fost achiziționate astfel de echipamente, întrucât procedurile nu s-au finalizat cu succes. În 2024, acestea au fost anulate deoarece companiile nu au îndeplinit condițiile de calificare. În 2025, o procedură a fost anulată din cauza neîndeplinirii specificațiilor tehnice de către o companie, iar alte două nu au avut loc din lipsă de participanți.

Potrivit instituției, pe parcursul anului 2025 au fost depuse eforturi pentru atragerea companiilor străine la procedurile de achiziții publice. „Au fost transmise solicitări la peste 20 de companii, care au refuzat. De asemenea, au fost transmise solicitări către Ambasade, Consiliul Europei, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), UNICEF Moldova, în susținerea achiziționării sau donării a unui număr de echipamente de ME”, a declarat Inspectoratul.

Inspectoratul a declarat că, în 2026, au fost publicate două proceduri de achiziție, la ambele participând Infoexpres. Prima a fost anulată deoarece compania nu a întrunit condițiile, certificatul de conformitate fiind expirat, iar cea de-a doua s-a finalizat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip biblok (brățară și stație), în valoare de 1 612 000 de lei, fără TVA.

Instituția a mai spus că, în prezent, sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare, iar numărul persoanelor monitorizate este de 355, dintre care 192 sunt agresori familiali. „Diferența se referă la persoane fie aflați peste hotare, fie subiecți cu suspendare, fie deteriorate în momentul raportării cifrelor, care intră în reparație. Cifrele sunt în continuă schimbare”, a comunicat Inspectoratul.

***

Pe 2 septembrie, portalul Europa Liberă Moldova a publicat o investigație despre dependența statului de o singură firmă în cazul brățărilor electronice. Potrivit sursei citate, Infoexpres este de mai mulți ani unicul distribuitor al dispozitivelor electronice de supraveghere pentru Inspectoratul Național de Probațiune (INP) și tot ea repară dispozitivele defecte. Compania a câștigat ultimul contract cu INP, pe 10 iulie 2026, fiind singurul participant la licitație. Europa Liberă Moldova a scris că regulile de participare au fost restrictive, una dintre condiții fiind compatibilitatea dispozitivelor cu softul folosit de INP. În documentația tehnică nu existau referințe tehnice despre acest program, astfel încât alte firme să poată ști dacă dispozitivele sale sunt sau nu compatibile. Aplicația de monitorizare electronică a fost realizată chiar de Infoexpres, iar configurația acesteia este cunoscută doar de companie și de INP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: