screenshot

Grosu, întrebat dacă ia în calcul preluarea funcției de prim-ministru: „Este o practică democratică, dar trebuie adaptată la realitățile din teren”

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), consideră că numirea în funcția de prim-ministru a liderului celei mai mari fracțiuni parlamentare este „o practică democratică”, însă aceasta trebuie adaptată „la realitățile din teren”. El a declarat că PAS a discutat deja mai multe candidaturi și că va înainta o propunere în această săptămână. Afirmațiile au fost făcute luni, 6 iulie.

Este o practică democratică, dar practica trebuie adaptată la realitățile din teren. Chiar sâmbătă am avut ședința fracțiunii, am discutat despre potențialele candidaturi. Am discutat ceea ce se discută și în societate, un premier din interiorul partidului versus din afară. Am discutat profiluri, (…) nume nu o să vă dau, chiar dacă înțeleg că interesul este legitim și foarte mare. Săptămâna aceasta cred că vom avea mai multă claritate și vom veni cu candidatura noastră”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat cum ar trebui să fie viitorul prim-ministru, Grosu a spus: „Trebuie să fie o persoană curajoasă, care să-și asume acele reforme nepopulare. Repet: 2026 este un an crucial în sensul implementării reformelor mai puțin populare”.

Amintim că, pe 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că demisionează din funcția de prim-ministru. Ulterior, președinta Maia Sandu a comunicat că va începe în această săptămână consultări cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de premier.

Fracțiunile Mișcării Alternative Naționale și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au transmis deja că nu vor participa la consultările cu șefa statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

În municipiul Chișinău a avut loc luni, 6 iulie, un miting de comemorare a victimelor deportărilor sovietice din Basarabia. La eveniment au participat președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. În discursul său, șefa statului a subliniat că deportările sovietice au fost „crime planificate în cele mai mici detalii”.

Miting-ul de comemorare s-a desfășurat la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, prim-ministrul , președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Evenimentul a debutat cu un minut de reculegere, continuând cu o serie de discursuri. Printre speakeri s-a numărat inclusiv președinta Maia Sandu.

Întrebarea care ne macină an de an, când comemorăm victimele deportărilor, este: de ce s-a comis o asemenea crimă împotriva poporului nostru? (…) Prezentam vreun pericol? Nu! Bunicii și străbunicii noștri erau niște oameni gospodari, cu frică de Dumnezeu, dornici să-și crească copiii în pace și să aibă grijă de gospodăria și comunitatea lor cum știau ei mai bine. (…) Anume această verticalitate identitară deranja puterea sovietică . Ei voiau ca toți să stea în genunchi. Regimul sovietic nu suporta demnitatea și libertatea popoarelor și, în mod sistematic, încerca să ne distrugă”, a declarat Maia Sandu.

Ea a spus că deportările regimului sovietic au fost „crime planificate în cele mai mici detalii”, nu un „episod accidental de cruzime”.

Istoria se repetă sub ochii noștri. Ce a făcut odată puterea sovietică, le face Rusia lui Putin azi ucrainenilor. Și va face oricărui popor, dacă va fi lăsată. Nu există alt motiv: Rusia ucide oameni nevinovați, îi deportează și îi înfometează pur și simplu pentru că poate. Tocmai de aceea, solidaritatea noastră nu este opțională. Trebuie să ajutăm Ucraina cum putem, să convingem Europa să ajute Ucraina fără încetare, pentru ca Rusia să fie oprită și să nu mai poată face rău niciunui popor”, a menționat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: