Igor Grosu/parlament.md

Grosu, despre blocajul electoral care continuă în Găgăuzia: „Autoritățile vor trebui să găsească o soluție”

Documentul elaborat de Chișinău și consultat cu deputații Adunării Parlamentare ai Găgăuziei pentru deblocarea alegerilor regionale din autonomie nu va fi modificat, întrucât acesta rezolvă toate blocajele legislative. Declarația a fost făcută pe 11 iunie de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la câteva zile după ce Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate acest document. Igor Grosu a spus că, până la urmă, autoritățile centrale vor găsi o soluție și a acuzat că unii reprezentanți ai autonomiei vin la Chișinău și se arată de acord cu soluțiile propuse, dar când se întorc acasă devin „alți oameni”.

„Va trebui cineva să-și asume și să adopte aceste reguli, într-o formă sau alta. Evident că autoritățile vor trebui să găsească o soluție. Și noi o găsim. Evident că o să o consultăm și cu ei. Regula e regulă pentru toți „, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului a criticat comportamentul unor reprezentanți ai autonomiei care solicită audiențe la Chișinău, par să ajungă la un numitor comun, dar nu acționează în consecință.

„Când vin la Chișinău, sunt pâine caldă. Dar când se duc înapoi, ori trec printr-o ambasadă, nu știu pe unde se duc, prin unde mai trec și devin alți oameni. Vă rog frumos nu mai veniți, eu sunt sătul de toate discuțiile astea. Nu mai cereți audiențe care sunt discuții interminabile”, a spus Grosu.

Referitor la proiectul de hotărâre elaborat de Chișinău, Grosu a precizat că acesta nu va fi modificat.

„Cum să modificăm? A fost discutat cu ei. A fost consultat Comisia Electorală Centrală, deputații din Parlament, deputații găgăuzi din Parlament. Parcă toți am ajuns la un numitor comun”, a declarat Grosu.

Grosu a mai subliniat că există câteva puncte esențiale pe care Chișinăul nu le va negocia — verificările obligatorii pentru membrii comisiilor electorale, transparența procesului, definanțarea procesului electoral și regulile comune pentru întreaga țară — și că în rest sunt acceptate particularitățile autonomiei.

„Membrii comisiilor electorale responsabili de organizarea procesului electoral vor trebui să treacă verificările, așa cum trec toți funcționarii electorali. Nu există excepții pentru cineva — de la Sud, de la Nord, de la Est. Transparența procesului, definanțarea procesului electoral. În rest, sunt particularități pe care noi le înțelegem și le acceptăm — cenzul de vârstă, sistemul uninominal”, a precizat Grosu.

Președintele Parlamentului a avertizat că blocajul nu face decât să dăuneze autonomiei și cetățenilor săi.

„Ceea ce văd eu este un comportament de blocare și tergiversare, care nu face decât mai rău pentru Unitatea Teritorial Administrativă. Pentru că toată lumea se uită și nu înțelege încotro vor să meargă. Care-i deznodământul? Să stea permanent într-un blocaj?”, a întrebat Grosu.

Amintim că procesul electoral din Găgăuzia este blocat de peste un an din cauza neconcordanțelor dintre Codul electoral al autonomiei și Codul electoral național adoptat în 2023, care nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, deoarece mandatul deputaților APG a expirat deja. Pentru a depăși impasul, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru mixte, sub egida Președinției, în urma cărora a fost elaborat un proiect de hotărâre de compromis. Pe 2 iunie, ședința extraordinară a Adunării Populare în care urma să fie adoptat documentul a eșuat din lipsă de cvorum — la reuniune s-au prezentat doar 13 din cei 33 de deputați. În aceeași zi, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia, declarând că „salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”. Pe 9 iunie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul, calificându-l drept contrar legislației în vigoare. Pe 12 iunie, Adunarea Populară urmează să organizeze audieri publice asupra aceluiași proiect.

Amintim că pe 12 iunie Adunarea Populară a Găgăuziei urmează să organizeze audieri publice asupra proiectului de hotărâre privind organizarea alegerilor regionale, convocate de Comisia permanentă pentru probleme juridice. Se întâmplă după ce pe 2 iunie o ședință a APG dedicată deblocării alegerilor a eșuat din lipsă de cvorum — la reuniune s-au prezentat doar 13 din cei 33 de deputați. În aceeași zi, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia, declarând că „salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”.

Blocajul are la bază neconcordanțe între Codul electoral al autonomiei și Codul electoral național adoptat în 2023, care nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, deoarece mandatul deputaților APG a expirat deja. Pentru a depăși impasul, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru mixte, sub egida Președinției, în urma cărora a fost elaborat proiectul de hotărâre de compromis supus acum dezbaterii publice.

NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

Grosu respinge speculațiile: Moldova nu va produce drone pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 8 octombrie, că cea mai mare vulnerabilitatea a Moldovei este spațiul aerian, iar Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Întrebat dacă la ședința cu ușile închise de la Parlament s-a discutat despre producerea internă a unor sisteme de apărare antiaeriană, speakerul Igor Grosu a spus că subiectul nu a fost abordat, dar a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Amintim că, în luna iunie curent, Sandu declara că Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare și că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite parteneriate public-private în industria de apărare.

„Se lucrează pe mai multe dimensiuni. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta Guvernul lucrează la modificarea legii. Cred că, în curând, această lege va fi transmisă în Parlament pentru aprobare. În același timp, din resursele noastre, din resursele partenerilor, procurăm aceste echipamente din exterior, acolo unde reușim să le găsim, pentru că este un rând mare la asemenea echipamente și nu întotdeauna noi suntem în fruntea acestui rând. Dar și astăzi am discutat despre importanța Republicii Moldova, despre faptul că noi suntem totuși într-o zonă mai vulnerabilă și de asta avem nevoie de mai mult sprijin ca să putem să le oferim mai multă protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu jurnaliștilor la Moldova Security Forum.

În timpul declarațiilor, șefa statului a mai spus că „cea mai mare vulnerabilitate a noastră este spațiul aerian”. „Și aici prioritizăm și investițiile și acțiunile noastre și parteneriatele cu țările prietene”, a adăugat președinta.

Întrebat de jurnaliști dacă la ședința secretă de la Parlament s-a discutat despre necesitatea producerii interne a unor sisteme de apărare antiaeriană, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Grosu a comunicat: „Nu, astăzi nu. O să fie o inițiativă legislativă. O să vină Guvernul cu o astfel de inițiativă legislativă. Știu că se muncește acum în Guvern”.

Solicitat să comenteze speculații precum că Moldova va produce drone pentru Ucraina, Grosu a declarat: „Eu tare aș vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie și ne trebuiesc pentru destinații duble. Le folosești atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură poți să le folosești”. La precizarea dacă informația nu este adevărată, liderul PAS a insistat: „Nu, evident. De unde? Noi de le-am produce pentru noi”.

***

Amintim că, în luna iunie curent, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: