Parlamentul Republicii Moldova

Grosu explică de ce a refuzat funcția de prim-ministru: Cariera nu e importantă

Igor Grosu, deputat și lider al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), a declarat că este „mai potrivit” pentru activitatea legislativă decât pentru funcția de prim-ministru în contextul în care se află actualmente Republica Moldova. El a spus că țara noastră are nevoie de creștere economică și PAS a identificat un candidat cu profil în domeniu pentru postul de șef al Guvernului. Precizările au fost făcute la ședința inaugurală a Parlamentului nou-ales, în cadrul înaintării candidaturii sale la funcția de președinte al Parlamentului.

După ce și-a înaintat candidatura pentru șefia legislativului, Igor Grosu a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Democrația Acasă” Vasile Costiuc de ce, în calitate de lider al formațiunii care deține majoritatea parlamentară, nu a optat pentru funcția de prim-ministru, ci pentru cea de președinte al Parlamentului.

„Importantă-i nu cariera unui politician sau altul. Important este ca într-o perioadă concretă, pentru un context politic concret, să ai un candidat, cel mai bun pentru acest context. Și contextul actual, după multe discuții cu colegii, dictează că noi trebuie să ne concentrăm în primul pe dezvoltarea economică, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă și așa mai departe. De aici și decizia de a identifica un astfel de profil de candidat, cu experiență în domeniu, confirmat, consacrat”, a declarat Igor Grosu.

Politicianul a spus că decizia de a activa în Parlament vine în contextul obiectivului PAS de a integrarea europeană, care va necesita un volum mare de lucru în aproximarea legislației naționale cu cea a UE.

„Am considerat cu colegii că locul meu este mai potrivit aici, în Parlament, unde, din câte văd, o să fie destul de interesant, cu multe provocări, cu multe oportunități de a se afirma unii colegi, de a veni cu idei bune pentru Republica Moldova. V-am menționat în discursul meu ținta 2028 (termenul asumat de PAS pentru semnarea tratatului de aderare la UE – n. r.). Asta o să presupună foarte și foarte multă muncă pe domeniul aproximării legislației. Parlamentului o să-i revină o povară foarte mare. (…) Și ținând cont de dorința imensă a tuturor fracțiunilor de a participa la acest proces, m-am gândit că este bine să fiu aici pentru a crea condiții pentru ideile și inițiativele foarte bune, sper eu, a corpului de deputați”, a precizat el.

Amintim că, pe 14 octombrie, Partidul Acțiune și Solidaritate, care a obținut 55 de mandate de deputat la alegerile de luna trecută, asigurându-și din nou majoritatea parlamentară, a anunțat că îl va înainta pe economistul Alexandru Munteanu la funcția de premier (detalii despre biografia lui candidatului, aici).

Astăzi, 22 octombrie, are loc ședința inaugurală a Parlamentului de legislatura a XII-a. În cadrul acesteia, au fost formate 6 fracțiuni parlamentare: a PAS, Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Blocului „Alternativa”, „Partidului Nostru” și Partidului „Democrația Acasă”. De asemenea, liderul Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, ales deputat pe lista Blocului electoral „Patriotic”, care s-a destrămat după ce comuniștii și socialiștii au decis să-și formeze propriile fracțiuni, va fi parlamentar neafiliat.

Totodată, PAS a anunțat despre formarea majorității parlamentare. Iar socialiștii, comuniștii, Blocul „Alternativa”, „Partidul Nostru”, Partidul „Democrația Acasă” și Vasile Tarlev s-au declarat în opoziție.

Actualmente, se află în derulare procesul de alegere a președintelui Parlamentului. Pentru a această funcție au fost înaintați doi candidați: Igor Grosu, din partea PAS, și Alexandr Stoianoglo, din partea Blocului „Alternativa”.

Procedura de vot secret pentru alegerea speaker-ului a început la 16:00.

Fracțiunile „Partidului Nostru” și Partidului „Democrația Acasă” au anunțat că nu vor participa la alegeri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NurPhoto

Franța introduce restricții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe, după protestele violente

În mai multe orașe din Franța va fi instituită interdicția de circulație pe timp de noapte, în urma violențelor izbucnite în timpul protestelor împotriva scumpirilor. Anunțul a fost făcut luni, 19 octombrie, de premierul francez Sébastien Lecornu, după o ședință a celulei de criză.

Potrivit premierului, acesta le-a cerut prefecților să instituie restricțiile, în primul rând pentru a proteja magazinele de jafurile care continuă. Lista orașelor vizate urma să fie publicată în a doua parte a zilei de 19 octombrie.

Mii de magazine, afectate de jafuri

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie din Franța, peste 2 000 de magazine din țară ar fi putut fi afectate de violențe. Până în seara zilei de 18 octombrie, fuseseră înregistrate aproximativ 1 500 de cazuri de jaf, a declarat președintele organizației, Alain Di Crescenzo, la postul de radio RTL.

Pagubele provocate de jafuri se ridică la sute de milioane de euro, potrivit acestuia.

Ministrul francez al Comerțului, Serge Papin, a avansat o estimare și mai mare, afirmând că cel puțin 3 000 de magazine au fost afectate. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că autoritățile nu exclud nici instituirea stării de urgență, dacă situația o va impune.

Premierul acuză extrema stângă de organizarea violențelor

Sébastien Lecornu a reluat acuzațiile formulate anterior de președintele Emmanuel Macron, potrivit căruia violențele reprezintă un „haos organizat”, pus la cale de extremiști de stânga și infractori.

„Există dovezi că avem de-a face cu o mișcare de extremă stângă care încearcă să provoace haos înaintea alegerilor prezidențiale”, a declarat premierul, potrivit DW.

Totodată, acesta a respins criticile la adresa poliției, afirmând că forțele de ordine și-au făcut bine treaba.

Anterior, observatorii au criticat poliția pentru intervențiile considerate uneori excesiv de dure împotriva participanților la protestele față de reducerile din domeniul educației. În weekendul de 17 și 18 octombrie, polițiștii au folosit gaze lacrimogene, relatează AFP.

În schimb, în timpul jafurilor, forțele de ordine ar fi fost prea puține pentru a interveni prompt. Unii proprietari de magazine au declarat că, atunci când au sunat la poliție, li s-a spus că nu existau echipaje disponibile pentru a fi trimise la fața locului.

Aproape 1 000 de angajați ai forțelor de ordine au fost răniți

Weekendul trecut a fost marcat de violențe în mai multe regiuni ale Franței. Persoane implicate în incidente au jefuit magazine și au incendiat clădiri și mașini, iar manifestanții s-au confruntat cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile.

Potrivit Ministerului francez de Interne, 997 de polițiști și angajați ai altor structuri de forță au fost răniți în timpul tulburărilor. Șapte dintre ei au suferit răni grave. În total, 2 331 de persoane au fost reținute în întreaga țară pe parcursul weekendului.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că poliția va fi în stare de alertă sporită în weekendul următor, pe 24 și 25 octombrie.

În același timp, mișcarea „Vestele galbene” a îndemnat populația să iasă din nou în stradă pe 24 octombrie, pentru a protesta față de creșterea costului vieții.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: