Grosu insistă pe extinderea vettingului judecătorilor, în pofida nemulțumirilor CSM: „Evaluarea o să fie”

Evaluarea externă a judecătorilor din primele instanțe va avea loc, indiferent de nemulțumirile Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat, într-un comentariu pentru NewsMaker, că mecanismele de autoevaluare din sistemul judecătoresc nu funcționează. Declarațiile au fost făcute pe 14 mai, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au criticat intenția autorităților de a extinde vetiingul asupra tuturor judecătorilor din primele instanțe.

„Eu le recomand: nu ardem energia, forțele pe a căuta motive de a nu face evaluarea externă. Evaluarea o să fie. Ei susțin că evaluarea nu trebuie făcută de o structură externă. – Serios? Dar de ce până acum nu au făcutr-o structurile interne, să se autoevalueze. Voi credeți că noi de viața bună am apelat la evaluarea externă? Nu, pentru că nu au fost capabili în interior”, a declarat Grosu.

Referitor la declarațiile membrilor CSM care susțin că nu au văzut proiectul de lege, Grosu a fost laconic.

„Asta deja CSM-ul să discute, o să aibă timp suficient să discute, să se uite. Esența rămâne aceeași, evaluarea judecătorilor”, a adăugat oficialul.

Ce prevede proiectul

Proiectul de lege privind extinderea vettingului asupra judecătorilor din primele instanțe a fost publicat pe 13 mai pe pagina Comisiei de la Veneția. Documentul, semnat de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, propune un model mixt de evaluare: integritatea financiară a judecătorilor din instanțele de fond ar urma să fie analizată de Comisia de evaluare externă, iar celelalte componente — etică, disciplină, reputație profesională, să rămână în competența Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din cadrul CSM.

Potrivit notei explicative, proiectul are mai multe scopuri. Judecătorii Curții Supreme de Justiție și ai curților de apel sunt deja supuși evaluării externe, iar autorii proiectului consideră că aplicarea standardelor de integritate financiară doar la instanțele superioare ar lăsa reforma incompletă. Prin urmare, vor ca aceleași reguli să se aplice la toate nivelurile sistemului judecătoresc.

Un alt argument invocat ține de componența viitorului CSM. Judecătorii din instanțele de fond aleg majoritatea membrilor judecători ai Consiliului, iar procesul de selecție viitor nu include nicio etapă de pre-vetting. Autorii proiectului avertizează că există riscul ca viitorul CSM să fie format din judecători care nu au trecut prin niciun filtru de integritate, ceea ce ar submina credibilitatea întregii autoadministrări judiciare.

Totodată, nota explicativă semnalează că mulți judecători din instanțele de fond par să amâne în mod deliberat participarea la concursuri pentru funcții vacante, așteptând expirarea mandatului Comisiei de evaluare externă pentru a scăpa de procedura de vetting. Ca dovadă, în 2025 și 2026 nu a fost depusă nicio candidatură pentru funcțiile de judecător la curțile de apel sau de președinte și vicepreședinte la instanțele de fond.

Juristul Ilie Chirtoacă a analizat proiectul și a identificat mai multe probleme. Cea mai importantă ține de consecințele practice ale evaluării pentru judecători. Proiectul prevede că un judecător care nu atinge pragul de 40% la criteriul integritate primește calificativul „eșuat”. Problema este că proiectul nu explică ce se întâmplă concret după aceea. Legea în vigoare privind statutul judecătorului prevede eliberarea din funcție doar dacă judecătorul obține calificativul „insuficient” la două evaluări consecutive. Nimeni nu știe dacă noul calificativ „eșuat” este echivalent cu „insuficient”, dacă produce efecte imediat sau dacă sunt necesare tot două evaluări consecutive.

Este «eșuat» echivalent cu «insuficient»? Produce efecte imediat? Este nevoie de două evaluări consecutive? Sau acest calificativ are un regim juridic distinct? În lipsa unor răspunsuri clare, consecințele evaluării rămân neclare”, a scris Chirtoacă.

Juristul ridică și întrebarea ce ține de consultări. Nota informativă menționează publicarea unui anunț pe pagina Ministerului Justiției, însă Chirtoacă subliniază că există o diferență importantă între anunțarea intenției de a elabora un proiect și consultarea reală asupra textului acestuia.

„Dacă este adevărat că CSM nu a fost consultat pe textul proiectului înainte de transmiterea acestuia către Comisia de la Veneția, acest lucru nu este în regulă. CSM nu are un drept de veto, dar excluderea sa dintr-o consultare reală riscă să afecteze încrederea în proces, chiar dacă scopul urmărit poate fi legitim”, a concluzionat juristul.

Nemulțumirile CSM

Subiectul a fost abordat în cadrul ședinței CSM din 12 mai, după ce în spațiul public au apărut informații privind elaborarea unui mecanism de „full vetting” pentru judecătorii din instanțele de fond.

Membra CSM Aliona Miron a declarat că instituția nu a primit oficial niciun proiect de lege până recent, deși reprezentanții Ministerului Justiției au vorbit public despre existența unui grup de lucru, transmite Ziarul de Gardă. Aceasta a criticat faptul că proiectul nu ar fi fost discutat mai întâi cu instituția responsabilă de autoadministrarea sistemului judecătoresc și a calificat inițiativa drept „o ingerință în prerogativele CSM”.

Miron a subliniat că membrii actuali ai CSM au trecut deja prin procedura de pre-vetting și consideră că instituția are legitimitatea și capacitatea necesară pentru a evalua judecătorii fără implicarea unui mecanism extern suplimentar. Poziția sa a fost susținută de alte membre ale Consiliului — Ioana Chironeț, Natalia Bondarenco, Livia Mitrofan și Maria Frunze.

De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției susțin că discuțiile sunt încă în desfășurare. Secretarul de stat Vladislav Cojuhari a declarat că la începutul anului a fost creat un grup de lucru format din reprezentanți ai CSM, ai Comisiei de evaluare externă, ai Ministerului Justiției și ai societății civile.

Sistemul judecătoresc din Republica Moldova are în prezent 528 de funcții de judecător, dintre care doar 349 sunt ocupate. Potrivit datelor prezentate, 85 dintre judecătorii aflați în exercițiu au trecut sau sunt în curs de a trece prin evaluarea externă extraordinară (vetting), în timp ce alți 264 nu sunt supuși acestei procedure, potrivit proiectului publicat.

Datele mai arată că, în perioada 2023 – prezent, care coincide cu mandatul actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, 58 de judecători dintre cei care nu sunt supuși evaluării externe au fost numiți în instanțele de fond.

În acest context, autorii documentului subliniază necesitatea accelerării procesului de evaluare a performanțelor judecătorilor, menționând că promovarea profesională reprezintă baza pentru majorarea salariilor în sistemul judecătoresc.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a cerut pe 30 decembrie 2025instituțiilor responsabile să revizuiască mecanismul de vetting și să examineze posibilitatea extinderii evaluării externe asupra unui număr mai mare de judecători sau accelerarea procedurilor interne de evaluare din cadrul CSM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Getty Images/imagine simbol

O companie aeriană low-cost avertizează: biletele se pot scumpi din cauza acordului UE privind drepturile pasagerilor

Wizz Air, companie aeriană low-cost maghiară, a avertizat că obligațiile suplimentare din acordul Uniunii Europene pentru revizuirea drepturilor pasagerilor aerieni generează costuri operaționale. Potrivit companiei, acestea ar putea duce la creșterea costurilor biletelor pentru milioane de călători.

Ce a declarat compania aeriană

Wizz Air a declarat că a luat act de acordul UE pentru revizuirea drepturilor pasagerilor aerieni. Totodată, a precizat că „unele dintre noile prevederi ar putea duce la reducerea flexibilității și creșterea costurilor biletelor pentru milioane de călători”.

„Acordul menține actualele reguli de compensare prevăzute de regulamentul EC261, inclusiv dreptul la despăgubiri pentru întârzieri de peste trei ore și sume de până la 600 de euro. Wizz Air subliniază că protecția pasagerilor este importantă, însă consideră că regulile nu au mai fost actualizate de peste 20 de ani și nu mai reflectă realitatea actuală a aviației, marcată de creșterea traficului, limitări de infrastructură, probleme ale controlului traficului aerian și factori geopolitici care afectează industria în Europa. Totodată, compania consideră că noile reguli nu rezolvă una dintre principalele probleme ale aviației – întârzierile și anulările cauzate de controlul traficului aerian. În opinia sa, companiile aeriene suportă în continuare costurile acestor probleme, deși nu le pot controla”, se arată în declarația companiei.

Aceasta a mai spus că salută măsura care presupune ca copiii să stea pe scaun alături de membrii familiei, subliniind că „aplică deja această practică și consideră că un astfel de standard ar trebui adoptat de toate companiile aeriene din Europa”.

„Cât despre noile cerințe privind afișarea tarifelor pentru bagaje, compania susține că pasagerii trebuie să știe clar prețul înainte de cumpărare. Totuși, crede că noile reguli limitează libertatea oamenilor de a plăti doar pentru serviciile de care au nevoie. (…) Această măsură induce în eroare și riscă să creeze confuzie”, a menționat compania.

Potrivit companiei, „obligațiile suplimentare generează inevitabil costuri administrative și operaționale, care vor fi transferate către consumatori”. „Compania își reafirmă angajamentul de a menține tarife cât mai mici și solicită instituțiilor UE să se asigure că noile reguli mențin dreptul pasagerilor de a alege, sprijină concurența și conectivitatea și nu duc, în mod neintenționat, la creșterea costurilor de călătorie pentru cetățeni”, a declarat compania.

Ce prevede acordul

Conform acordului, pasagerii aerieni își păstrează dreptul de a fi rambursați sau redirecționați și de a solicita despăgubiri dacă un zbor are o întârziere mai mare de trei ore, dacă este anulat cu mai puțin de 14 zile înainte de zbor sau dacă li se refuză îmbarcarea.

Potrivit acordului, companiile aeriene, intermediarii și portalurile de căutare vor fi obligate să afișeze întotdeauna tariful unui zbor cu un bagaj de mână inclus, la începutul procesului de rezervare. Companiile aeriene pot oferi bilete mai ieftine pentru pasagerii care aleg în mod voluntar să călătorească fără bagaj de mână.

Pasagerilor aerieni nu li se vor mai percepe taxe suplimentare pentru corectarea erorilor de ortografiere a numelui sau pentru obținerea unei versiuni tipărite a unei cărți de îmbarcare dacă s-au înregistrat deja. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: