Tudor Mardei | NewsMaker

Grosu și-a explicat veniturile mai mari din 2025 și a anunțat ultimul salariu primit: „Nu pot spune dacă e suficient” VIDEO

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a declarat că veniturile sale din 2025 au crescut datorită concediilor nefolosite în ultimii patru ani. Oficialul a preciza că salariul său de deputat nu a fost majorat și a anunțat ultima sumă încasată de la Parlament.

„Am cerut și eu informație de la contabilitate. Suma a crescut din contul concediilor care nu le-am folosit patru ani de zile, au fost două salarii care le primesc toți deputații la finalul mandatului. Deci au fost niște plăți care s-au acumulat pe parcursul timpului. Salariul nu s-a majorat”, a comunicat Grosu pe 2 aprilie, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Ulterior, el a anunțat ultima sumă încasată de la Parlament pe 1 aprilie – 17.692 de lei și 57 de bani.

Întrebat dacă este suficientă, Grosu a răspuns: „În cazul nostru, noi nu putem să spunem e suficient sau nu e suficient. E atât cât statul poate plăti un deputat. (…) Noi aici n-am venit pentru bani, am venit să ne facem meseria”.

Menționăm că, în declarația de avere, Igor Grosu a indicat că a ridicat în 2025 un salariu anual de aproape 355.000 de lei, echivalentul a aproape 29.600 de lei lunar. În 2024, Grosu a raportat un salariu de peste 244.000 de lei de la Parlament, ceea ce însemna un venit lunar de circa 20.000 de lei. Tot în 2025, Grosu a beneficiat de diurne de la Parlament în valoare de peste 156.000 de lei și de plăți compensatorii de 35.000 de lei. Spre comparație, în 2024, el a beneficiat de diurne și compensații în valoare de peste 131.000 de lei, achitate de Legislativ.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

visit.chisinau.md

Planurile guvernului pentru Vila Herța: Ministerul Culturii anunță consultări publice după solicitarea privind crearea Muzeului Femeilor în Artă

Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.

Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman” este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate. Documentul va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.

Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.

În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.

În răspunsul său către minister, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.

Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.

Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.

Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: