Tudor Mardei | NewsMaker

Grosu și-a explicat veniturile mai mari din 2025 și a anunțat ultimul salariu primit: „Nu pot spune dacă e suficient” VIDEO

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a declarat că veniturile sale din 2025 au crescut datorită concediilor nefolosite în ultimii patru ani. Oficialul a preciza că salariul său de deputat nu a fost majorat și a anunțat ultima sumă încasată de la Parlament.

„Am cerut și eu informație de la contabilitate. Suma a crescut din contul concediilor care nu le-am folosit patru ani de zile, au fost două salarii care le primesc toți deputații la finalul mandatului. Deci au fost niște plăți care s-au acumulat pe parcursul timpului. Salariul nu s-a majorat”, a comunicat Grosu pe 2 aprilie, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Ulterior, el a anunțat ultima sumă încasată de la Parlament pe 1 aprilie – 17.692 de lei și 57 de bani.

Întrebat dacă este suficientă, Grosu a răspuns: „În cazul nostru, noi nu putem să spunem e suficient sau nu e suficient. E atât cât statul poate plăti un deputat. (…) Noi aici n-am venit pentru bani, am venit să ne facem meseria”.

Menționăm că, în declarația de avere, Igor Grosu a indicat că a ridicat în 2025 un salariu anual de aproape 355.000 de lei, echivalentul a aproape 29.600 de lei lunar. În 2024, Grosu a raportat un salariu de peste 244.000 de lei de la Parlament, ceea ce însemna un venit lunar de circa 20.000 de lei. Tot în 2025, Grosu a beneficiat de diurne de la Parlament în valoare de peste 156.000 de lei și de plăți compensatorii de 35.000 de lei. Spre comparație, în 2024, el a beneficiat de diurne și compensații în valoare de peste 131.000 de lei, achitate de Legislativ.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

Parlamentul a găzduit discuții despre regiunea transnistreană. Situația școlilor cu predare în română – pe agendă

Comisia specială de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova s-au desfășurat miercuri, 29 aprilie, discuții despre situația din regiunea transnistreană. Subiectele au vizat activitatea școlilor cu predare în limba română, dificultățile înfruntate de fermierii din raionul Dubăsari, aspecte privind protecția mediului înconjurător pe ambele maluri ale Nistrului, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a fost prezent la discuțiile de pe platforma Comisiei parlamentare speciale.

Oficialul a informat despre rezultatele reuniunilor recente de lucru la nivelul reprezentanților politici și a grupurilor de lucru sectoriale din partea Chișinăului și Tiraspolului, abordările primordiale în implementarea politicilor de reintegrare, măsurile de suport oferite instituțiilor de învățământ din Zona de Securitate și agricultorilor ce dețin terenuri după traseul Râbnița-Tiraspol, precum și s-a referit la proiectele de dezvoltare ce urmează a fi finanțate prin Programul activităţilor de reintegrare a ţării pentru anul 2026.

La rândul său, secretara de stat din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru, și un reprezentant al Ministerului Mediului au prezentat informații referitor la măsurile întreprinse pentru a asigura buna funcționare a școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană și pentru a gestiona eficient criza ecologică de pe râul Nistru, precum și alte acțiuni proactive din partea Chișinăului menite să sporească calitatea procesului educațional și să protejeze mediul ambiant pe ambele maluri ale Nistrului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: