Guțul continuă interviurile pentru presa rusă. Se declară gata de compromisuri pentru a-i fi aprobată echipa

Bașcanul Evghenia Guțul a spus că este gata să meargă la un compromis în raport cu deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) pe subiectul aprobării componenței Comitetului Executiv. Precizări în acest sens au fost făcute de Guțul, în cadrul unui interviu pentru Russia 24, scrie TASS. 

„Vom ceda, vom corecta ceea ce ei [deputații] consideră o greșeală”, a spus Guțul. Potrivit TASS, Guțul a declarat în interviu că „legiuitorii nu sunt mulțumiți de structura propusă a comitetului executiv, deși este similară cu cea actuală”. La rândul lor, legiuitorii spun că ultima dată comitetul executiv a fost aprobat cu încălcări, a mai declarat Guțul pentru presa rusă. 

Amintim că Evghenia Guțul, candidata ex-partidului lui Șor la funcția de bașcan, a fost învestită oficial în funcție pe data de 19 iulie, curent. La câteva zile distanță, pe 27 iulie, Șor a anunțat virtual, din Israel, membrii Comitetului Executiv de la Comrat, pe care a numit-o „o echipă de vis”.

Pe 4 august, ședința Adunării Populare din Găgăuzia în care urma să fie decisă soarta Comitetului Executiv propus de Șor, s-a încheiat, fără a fi aprobată vreo decizie. APG nu a analizat componența Comitetului și nici nu a aprobat structura Executivului în ansamblu.

Cert este că structura Comitetului Executiv include șefi de departamente, în timp ce componența Comitetului Executiv include – șefi de departamente, adjuncți ai guvernatorului și președinți de raioane. Deputații au remarcat că bașcanul Evghenia Guțul a făcut o greșeală și a inclus în structura Comitetului Executiv adjunctul bașcanului și președinții raioanelor. Din această cauză, deputații au refuzat să aprobe „structura incorectă” a Comitetului Executiv.

Și pe 11 august, ședința Adunării Populare a Găgăuziei s-a încheiat fără a fi aprobată componența Comitetului Executiv. Președintele Adunării Dmitri Constantinov a explicat că structura Comitetului, propusă de bașcan, nu a fost modificată și s-a decis întreruperea ședinței: „Am decis încă o dată să ne adresăm conducerii Găgăuziei pentru ca ea să ajusteze structura Comitetului”.

Potrivit regulamentului Găgăuziei, bașcanul poate dizolva Adunarea Populară a Găgăuziei după două încercări eșuate de aprobare a Comitetului Executiv. Cu toate acestea, după cum a explicat anterior pentru NM vicepreședintele Adunării Gheorghe Leiciu, neaprobarea structurii nu este considerată o încercare de aprobare a Comitetului Executiv, întrucât Adunarea Populară nu a trecut la discutarea componenței Comitetului.

***

De precizat că în ajun, Evghenia Guțul a declarat într-un interviu pentru agenția de presă pro-Kremlin Ria Novosti că nu crede că va fi inclusă în componența Cabinetului de miniștri, din cauza faptului că face parte din echipa lui Ilan Șor. În același timp, guvernatoarea a precizat că numirea sa în componența Cabinetului de miniștri este o chestiune „secundară”, care va rămâne pe „conștiința Maiei Sandu”: „Spre deosebire de unii deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei, eu nu pot fi presată sau intimidată în nici un caz. Indiferent dacă voi participa sau nu la ședințele Cabinetului de miniștri, nu mă voi plia în fața PAS”.

Conform regulamentului, guvernatorul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret prezidențial. De la învestirea în funcție a Evgheniei Guțul au trecut 25 de zile, însă președinta Maia Sandu nu a semnat încă decretul prin care aceasta este desemnată membru al Guvernului.

Precizăm că precedenta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, aleasă în această funcție la 22 martie 2015, a fost inclusă în Guvern pe data de 15 aprilie a aceluiași an, printr-un decret al președintelui de atunci, Nicolae Timofti.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Moldova, cu un pas mai aproape de a ieși din CSI. Parlamentul a denunțat documentele care conferă țării calitate de membru

Procesul de ieșire a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) avansează. În cadrul ședinței din 20 martie, Parlamentul a adoptat în prima lectură documentele care conferă țării statut de membru al organizației.

Mihai Popșoi: CSI ne-a ținut captivi într-o zonă gri

Deputații au examinat proiectul de lege privind denunțarea Acordului de constituire a CSI și a Protocolului la Acord și proiectul de lege pentru denunțarea Statului CSI – documente care conferă Republicii Moldova statut de membru.

Inițiativele legislative au fost prezentate în plenul legislativului de ministrul de Externe, Mihai Popșoi.

Comunitatea Statelor Independente este o organizație născută din cenușa unui imperiu prăbușit, transformată treptat într-un instrument de menținere a influenței Moscovei asupra vecinilor săi. Această „valiză fără mâner” – cum o numea chiar un fost președinte – nu ne-a adus prosperitate, nu ne-a apărat suveranitatea, nu ne-a oferit securitate. Dimpotrivă: ne-a ținut captivi într-o zonă gri, ne-a expus șantajului energetic, politic și militar”, a declarat diplomatul.

Mihai Popșoi a mai spus că retragerea din cadrul Comunității Statelor Independente nu este un „act de răzbunare”, ci este un „act de eliberare”.

Dragi moldoveni, să nu ne fie frică de acest demers. Să-l facem cu capul sus, cu inima plină de încredere. Generațiile viitoare ne vor mulțumi că am avut curajul să tăiem odată pentru totdeauna legăturile cu un trecut care ne-a ținut în genunchi. Republica Moldova nu mai este parte a CSI. Republica Moldova devine parte a Europei! Pentru copiii noștri. Pentru demnitatea noastră. Pentru viitorul nostru liber”, a adăugat el.

Acuzațiile opoziției și replica guvernării

În timpul dezbaterilor, fracțiunile socialiștilor, comuniștilor, „Alternativa” și deputatul neafiliat Vasile Tarlev au criticat proiectele de lege, susținând că ieșirea din CSI va afecta afecta economia și sectorul energetic al Republicii Moldova și va duce la „izolarea regională” a țării.

Marcel Spătari, deputatul formațiunii de guvernământ PAS, a respins acuzațiile opoziției.

Noi discutăm astăzi despre ieșirea dintr-un acord politic, nu dintr-un acord comercial sau un acord de mobilitate. (…) Pentru Republica Moldova, CSI nu reprezintă nicio posibilitate actuală, pentru că este un proiect eșuat. (…) În 2024, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, săptămâna aceasta am primit o nouă tranșă de 189 de milioane de euro din Planul de creștere, finanțat de Uniunea Europeană. Posibilitățile actuale nu sunt la Minsk sau la Moscova. Sunt la Bruxelles”, a declarat el.

Într-un final, proiectul privind denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente și a Protocolului la Acord a fost adoptat în prima lectură cu 59 de voturi. Acesta a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și câte un deputat din partea fracțiunilor „Partidului Nostru” și „Alternativa”. În același timp, 17 deputați au votat împotriva inițiativei legislative, iar 12 nu au votat.

Într-un vot separat, Parlamentul a adoptat în prima lectură și proiectul de lege privind denunțarea Statutului CSI. Documentul a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 1 deputat „Alternativa”. Totodată, 28 de parlamentari au votat împreună, iar 4 s-au abținut.

Proiectele urmează a fi puse dezbaterilor în lectura a doua.

Amintim că autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Ulterior, Guvernul a încetat să mai achite cotizațiile anuale de membru către CSI, iar în februarie 2024, Republica Moldova a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a Comunității Statelor Independente.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Peste 70 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.

Autoritățile de la Chișinău spun că ieșirea din CSI este determinată nerespectarea valorilor fundamentale ale organizației de către Federația Rusă — membru fondator al Comunității Statelor Independente. Acestea evidențiază în special încălcarea principiului integrității teritoriale, care se manifestă prin invadarea Ucrainei, Georgiei și staționarea ilegală de trupe ruse în regiunea transnistreană a R. Moldova.

Conform procedurii, după denunțarea Acordului privind constituirea Comunității Statelor Independente, Protocolului adițional la Acord și a Statutului CSI, Ministerul Afacerilor Externe va notifica oficial organizația despre retragerea Republicii Moldovei. Țara va înceta să mai fie membră CSI peste 12 luni de la notificare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: