Evghenia Guțul/Facebook

Guțul, prima reacție după ce a fost trimisă pe banca acuzaților: „Un dosar fabricat”

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, acuzată că ar fi acceptat cu bună știință bani din partea unui grup criminal organizat, a venit cu o primă reacție, după ce dosarul penal în care figurează a fost transmis pe masa judecătorilor. Guvernatoarea autonomiei susține că cauza penală este fabricată și că aceasta ar fi fost pornită „la ordinul Maiei Sandu”, președinta țării.  

„Astăzi în judecată a ajuns un dosar penal fabricat împotriva mea. Materialele au fost transmise de procuratura anticorupție, care luptă la ordinul lui Sandu doar cu cei care fac viața mai bună în țara lor”, a scris Guțul pe rețelele de socializare.

Bașcana spune că a anticipat acțiunile organelor de drept și este gata să continue „lupta pentru bunăstarea cetățenilor”.

„Eu, spre deosebire de Sandu, sunt în locul meu nu întâmplător, ci datorită alegerii oneste a oamenilor. Și voi rămâne cu oamenii”, a mai scris Guțul.

Amintim că Procuratura Anticorupție a anunțat, pe 24 aprilie, că a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată pentru examinare în fond cauza penală de învinuire a Evgheniei Guțul și a unei secretare din cadrul Oficiului Central al fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023.

Acestora le este incriminată „acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complice”.

Urmărirea penală a fost pornită în ianuarie 2022.

***

Evghenia Guțul a fost aleasă în funcția de bașcan în cadrul alegerilor din 14 mai 2023. Ea a câștigat scrutinul cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, dar și echipa oligarhului Ilan Șor, care au susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost, însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Deși de la învestire au trecut 10 luni, președinta Maia Sandu, care trebuie să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul.

Pe 22 februarie, curent, echipa lui Șor s-a adresat la Curtea Constituțională pe marginea refuzului președintei de a desemna pe Guțul membru al Guvernului.

Conform regulamentului, guvernatorul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de președintele țării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

president.gospmr.org

Promo-LEX cere sancțiuni individuale pentru liderii nerecunoscuți de la Tiraspol: lui Krasnoselski – interdicție de intrare în Moldova și blocarea fondurilor

Asociația Promo-LEX solicită Guvernului să aplice sancțiuni individuale persoanelor din structurile de la Tiraspol responsabile de tortură, detenții arbitrare și încălcări ale drepturilor omului. Organizația consideră că prima persoană inclusă pe lista sancțiunilor ar trebui să fie liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.

Într-o opinie juridică transmisă autorităților pe 11 noiembrie, Promo-LEX cere prim-ministrului să convoace, în termen de 30 de zile, Consiliul interinstituțional de supervizare, pentru a pune în aplicare măsurile restrictive prevăzute de legislație.

Organizația a propus ca lui Krasnoselski să îi fie aplicate interdicția de intrare și de ședere în Republica Moldova, precum și blocarea fondurilor. Totodată, Promo-LEX cere Guvernului să renunțe la măsura anunțată pe 5 noiembrie, privind interdicția de a părăsi țara timp de cinci ani.

Potrivit asociației, legislația Republicii Moldova nu prevede o asemenea măsură în cazul lui Krasnoselski. Legea privind regimul străinilor stabilește că interdicția de a părăsi țara poate fi aplicată doar în anumite situații, în baza unui act emis de procuror sau de judecător. Promo-LEX a mai precizat că autoritățile nu au anunțat existența unei cauze penale pe numele liderului de la Tiraspol.

În schimb, Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale permite Republicii Moldova să sancționeze, din proprie inițiativă, persoanele responsabile de tortură, detenții arbitrare și încălcări sistematice ale libertății de exprimare. Prevederile respective sunt în vigoare din 21 decembrie 2023.

Promo-LEX susține că, deși mecanismul există, autoritățile nu l-au folosit până acum din proprie inițiativă pentru a sancționa persoane responsabile de încălcări ale drepturilor omului pe teritoriul Republicii Moldova.

Ce acuzații i se aduc lui Krasnoselski

Promo-LEX a amintit că, înt perioada 2004-2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) s-a pronunțat în 65 de cauze care au vizat reclamanți din regiunea transnistreană. În 26 dintre acestea a fost constatată încălcarea dreptului la libertate, iar în alte 21 – încălcarea interdicției torturii și a tratamentelor inumane.

Vadim Krasnoselski apare în documentele referitoare la cauza Mozer, în calitate de fost „ministru de interne” al regiunii, fiind asociat cu refuzul transferării unui deținut bolnav la un spital civil.

De asemenea, în 2022, Krasnoselski a semnat modificări la „codul penal” al regiunii, prin care sesizarea instanțelor constituționale sau internaționale poate fi pedepsită cu închisoare de la cinci la opt ani. În 2023, acesta ar fi refuzat grațierea lui Victor Pleșcanov, condamnat după ce a criticat regimul de la Tiraspol și a arborat drapelul Ucrainei.

Organizația a mai atras atenția că, la 1 ianuarie 2026, în locurile de detenție controlate de structurile neconstituționale de la Tiraspol se aflau 1 325 de persoane. Totodată, între 2016 și 2022, în închisorile din regiune au murit 66 de persoane.

Ce solicită Promo-Lex

Asociația a propus ca sancțiunile să fie aplicate individual, în baza unor dosare care să conțină faptele și dovezile privind responsabilitatea fiecărei persoane. Măsurile nu ar viza categorii întregi de funcționari și nici populația regiunii transnistrene.

Promo-LEX a mai propus ca persoanele sancționate să poată prezenta explicații și să conteste deciziile în instanță. De asemenea, Consiliul interinstituțional de supervizare ar urma să reexamineze fiecare caz cel puțin o dată pe an.

În opinia juridică transmisă autorităților, organizația a inclus și o listă ilustrativă de 17 persoane care ar întruni criteriile pentru aplicarea sancțiunilor. Promo-LEX a subliniat însă că fiecare dosar trebuie verificat individual înainte de luarea unei decizii.

Printre solicitările adresate autorităților se numără elaborarea, în termen de 60 de zile, a unui proiect de modificare a Legii nr. 25/2016, examinarea posibilității pornirii unor urmăriri penale pentru faptele documentate și prezentarea publică a mecanismului de sancționare în limbile română și rusă.

Totodată, Promo-LEX cere Ministerului Afacerilor Externe să transmită Uniunii Europene dosarele persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului, pentru a solicita includerea acestora pe listele de sancțiuni europene.

Solicitările organizației vin după ce, pe 4 noiembrie, președintele rus Vladimir Putin i-a înmânat lui Vadim Krasnoselski Ordinul de Onoare al Federației Ruse, la Kremlin. Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare a anunțat că liderului de la Tiraspol i se vor aplica măsuri restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi Republica Moldova timp de cinci ani.

În aceeași zi, premierul Vasile Tofan a declarat că liderul de facto poate reveni la Tiraspol, însă nu va putea folosi Aeroportul Chișinău timp de cinci ani. Șeful Guvernului a evitat să precizeze temeiul juridic al măsurii, menționând că nu va intra într-o discuție „tehnico-juridică”, întrucât relația cu regiunea transnistreană este una politică. Oficialul a precizat, tot atunci, că autoritățile dispun de instrumentele necesare pentru a aplica interdicția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: