Evghenia Guțul/Facebook

Guțul, prima reacție după ce a fost trimisă pe banca acuzaților: „Un dosar fabricat”

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, acuzată că ar fi acceptat cu bună știință bani din partea unui grup criminal organizat, a venit cu o primă reacție, după ce dosarul penal în care figurează a fost transmis pe masa judecătorilor. Guvernatoarea autonomiei susține că cauza penală este fabricată și că aceasta ar fi fost pornită „la ordinul Maiei Sandu”, președinta țării.  

„Astăzi în judecată a ajuns un dosar penal fabricat împotriva mea. Materialele au fost transmise de procuratura anticorupție, care luptă la ordinul lui Sandu doar cu cei care fac viața mai bună în țara lor”, a scris Guțul pe rețelele de socializare.

Bașcana spune că a anticipat acțiunile organelor de drept și este gata să continue „lupta pentru bunăstarea cetățenilor”.

„Eu, spre deosebire de Sandu, sunt în locul meu nu întâmplător, ci datorită alegerii oneste a oamenilor. Și voi rămâne cu oamenii”, a mai scris Guțul.

Amintim că Procuratura Anticorupție a anunțat, pe 24 aprilie, că a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată pentru examinare în fond cauza penală de învinuire a Evgheniei Guțul și a unei secretare din cadrul Oficiului Central al fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023.

Acestora le este incriminată „acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complice”.

Urmărirea penală a fost pornită în ianuarie 2022.

***

Evghenia Guțul a fost aleasă în funcția de bașcan în cadrul alegerilor din 14 mai 2023. Ea a câștigat scrutinul cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, dar și echipa oligarhului Ilan Șor, care au susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost, însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Deși de la învestire au trecut 10 luni, președinta Maia Sandu, care trebuie să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul.

Pe 22 februarie, curent, echipa lui Șor s-a adresat la Curtea Constituțională pe marginea refuzului președintei de a desemna pe Guțul membru al Guvernului.

Conform regulamentului, guvernatorul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de președintele țării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: