Guvernul a aprobat încetarea stării de urgență în sectorul energetic. Propunerea, trimisă Parlamentului

Guvernul a aprobat încetarea stării de urgență în sectorul energetic începând cu 25 aprilie, urmând ca aceasta să fie transmisă Parlamentului pentru aprobare finală. Odată cu ridicarea stării de urgență, va fi instituită o stare de alertă pentru 60 de zile, ca măsură preventivă.

Șeful Centrului de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a prezentat în ședința de Guvern rezultatele perioadei de urgență, și a menționat că măsurile excepționale și-au atins scopul.

„Instituirea stării de urgență a oferit pârghii cu ajutorul cărora s-au reușit performanțe care în condiții normale ar fi durat luni de zile. Astăzi, pentru că infrastructura de energie este funcțională și are loc stabilizarea progresivă a pieței de produse petroliere, considerăm că menținerea stării de urgență nu mai este proporțională și propunem revenirea la starea de alertă”, a declarat Diaconu.

Printre realizările perioadei de urgență, oficialul a menționat repararea în doar 5 zile a liniei electrice Vulcănești-Isaccea, avariată pe 23 martie, datorită mobilizării părții ucrainene care a utilizat echipamente din rezervele de urgență, evitând termene de livrare de peste 120 de zile. Totodată, instrumentele stării de urgență au permis SA Energocom să achiziționeze energie la un preț de aproximativ două ori mai mic față de costul energiei de avarie, realizând economii directe pentru stabilitatea tarifelor. Pe segmentul carburanților, rezervele de motorină ale unui operator au crescut de la 125 de tone la peste 1.400 de tone în stațiile destinate consumului național.

„Acțiunile statului au fost ghidate de un singur obiectiv: ca cetățeanul să nu simtă povara crizei nici prin deconectări, nici prin lipsa produselor la pompă. Rezultatele ne arată că s-a reușit să protejăm interesul public”, a conchis Diaconu.

Moldova rămâne în stare de alertă energetică. Junghietu: situația din Orientul Mijlociu cere prudență

Odată ce va fi ridicată starea de urgență pe 25 aprilie, Moldova va intra într-o stare de alertă energetică pentru 60 de zile. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat că decizia este justificată de situația impredictibilă din Orientul Mijlociu, chiar dacă stocurile de carburanți s-au stabilizat în ultimele două săptămâni.

„Situația din Orientul Mijlociu solicită prudență din partea noastră. Am observat în ultimele două săptămâni că stocurile de produse petroliere în țară s-au stabilizat. La ziua de astăzi avem benzină pentru 21 de zile și motorină pentru 11 zile. Dar în același timp, în Orientul Mijlociu, situația este impredictibilă. Trebuie să fim precauți și să menținem un anumit nivel de alertă pentru a nu fi luați prin surprindere”, a declarat Junghietu.

Ministrul a menționat că Moldova așteaptă cu interes repornirea celei de-a treia rafinării din România, care ar stabiliza și mai mult piața regională de carburanți.

Junghietu a abordat și riscul unui blackout, recunoscând că nicio țară nu este complet protejată, dar subliniind că Moldova știe ce are de făcut pentru a reduce vulnerabilitățile.

„De blackout-uri nu este protejat nimeni. Știm ce s-a întâmplat în Spania, au mai fost cazuri în Europa. Dar știm clar ce avem de făcut la capitolul interconexiuni, capacități de echilibrare și sisteme de stocare. Aceste două linii vor consolida gradul nostru de interconectivitate și ne vor ajuta să diminuăm semnificativ riscurile unor potențiale blackout-uri”, a declarat ministrul.

Cele două proiecte vizate sunt linia Bălți-Suceava, a cărei construcție este estimată să fie finalizată la începutul anului 2028, și linia Strășeni-Gutinaș, cu estimări preliminare pentru 2032, deși Junghietu a precizat că se discută cu partenerii americani modalități de a grăbi implementarea. Raportul final de evaluare pentru linia Bălți-Suceava a fost deja transmis băncii finanțatoare, care urmează să se pronunțe asupra câștigătorului licitației.

Junghietu a adăugat că în luna mai sunt așteptați la Chișinău partenerii americani, care vor prezenta primele rezultate ale studiului de prefezabilitate pentru linia Strășeni-Gutinaș.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: