Imagine simbol

Guvernul dă start reformei administrativ-teritoriale. Secretar general: „E normal să existe îngrijorări”

Guvernul de la Chișinău dă start, oficial, reformei administrativ-teritoriale. Potrivit secretarului general al Executivului, Alexei Buzu, procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. La acestea sunt invitați să participe primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experții, societatea civilă, dar și cetățenii.

„Obiectivul principal este să creem localități dezvoltate, primării puternice și servicii mai bune aproape de oameni. Suntem conștienți de complexitatea ei, e normal să existe îngrijorări. De aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună, cu responsabilitate, pentru a crește nivelul de trai al tuturor oamenilor și din sate îndepărtate, și din orașe centrale. (…) Doar în urma consultărilor vom decide cum va arăta în final reforma”, a declarat Buzu, pe 20 ianuarie.

Etapele reformei sunt:

  1. consultări publice;
  2. prezentarea conceptului;
  3. discuții extinse cu cetățenii pe parcursul primăverii;
  4. elaborarea și aprobarea pachetului legislativ în Parlament, în toamnă.

Secretarul general al Guvernului susține că, prima etapă a acestui proces, și „cea mai importantă”, este cea a consultărilor publice.

În paralel, Guvernul încurajează amalgamarea voluntară a primăriilor. Potrivit lui Buzu, în acest sens, Executivul va simplifica procedurile, va aloca mai multe resurse financiare și va oferi sprijin operațional și ghidare autorităților locale.

„Ce vor avea de câștigat oamenii de la reformă?  Mai mulți bani în proiecte, servicii mai bune și mai puțin bani cheltuiți pentru burocrație. Satele rămân, se unesc primăriile. Acolo de unde se va muta administrația primăriei, vor fi create centre de prestarea serviciilor, atât de necesare localnicilor,  care vor integra asistentul social, lucrătorii sociali, polițistul arondat, precum și un facilitator comunitar dedicat.  Oamenii vor putea obține actele necesare la ghișelul unic, într-un singur punct și cât mai aproape”, a mai explicat Alexei Buzu.

***

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale în forma lor actuală. Procesul urmărește consolidarea unităților administrative, pentru a spori capacitatea acestora de a oferi servicii publice mai eficiente.

Începând cu 2024, autoritățile au lansat procesul de amalgamare voluntară a localităților. Totuși, ritmul acestuia rămâne lent: potrivit hărții interactive prezentate de Guvern, doar două grupuri de localități au ajuns până acum în etapa finală a comasării.

Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. Până în prezent, peste 240 de primării din totalul de 898 sunt implicate în diferite etape ale procesului de amalgamare. Procesul a fost finalizat, deocamdată, în două cazuri: grupul Leova, care include orașul Leova și satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, precum și grupul Călinești, format din satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hâncești din raionul Fălești. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Oficialul a adăugat că denumirea viitoarelor unități teritorial-administrative –  fie că vor fi județe sau regiuni –  contează mai puțin, important fiind modul în care vor fi organizate și eficientizate serviciile publice. Igor Grosu declara atunci că această reformă este esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PAS nu a înaintat candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei? Grosu: Nu putem nici să pretindem că am lua un scor bun

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a declarat că PAS nu a înaintat un candidat la scrutinul electoral pentru funcția de bașcan al Găgăuziei pentru că nu ar reuși să obțină un rezultat bun. Oficialul susține că acest lucru ar fi legat de deciziile pe care formațiune de guvernământ le-a luat pentru a debloca organizarea alegerilor în autonomie. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 octombrie a emisiunii „Realitate te privește” de la RLive.

„Noi am analizat foarte atent. Nu cred că am putea nici să pretindem că am putea lua un scor bun acolo, pentru că a trebuit să ne asumăm niște decizii nepopulare, pe care, din păcate, politicienii din Găgăuzia nu și le-au asumat. Mă refer la deblocarea… În primul rând, faptul că ei au pus pe tavă Găgăuzia lui Șor și Kremlinului. Doi: au creat blocaje, prin care a expirat mandatul Adunării, n-au putut adopta deciziile cum să desfășoare alegerile. Și atunci a trebuit noi, de la centru, să intervenim și să ne asumăm această decizii. Din păcate, acolo există sportul ăsta de a pasa responsabilitatea și o competiție în care critică mai tare Chișinăul. Dar repet: noi ne-am asumat, am setat regulile și văd că se înscriu competitori în această campanie. Foarte bine! (…) Eu cred că acolo sunt suficienți candidați din care cetățenii noștri din Găgăuzia pot să aleagă”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat dacă PAS ar putea susține „indirect” vreun candidat la funcția de bașcan, liderul formațiunii a spus: „Noi nu o să susținem pe nimeni, pentru că nu ar fi corect. Trebuie să ai candidatul tău. În plus, există prevederea aceasta care interzice să fie un candidat camuflat”.

Amintim că locuitorii din UTA Găgăuzia sunt așteptați la urne pe 15 noiembrie, după mai bine de un an de blocaj electoral. În aceeași zi, ei vor alege viitoarea componență a Adunării Populare a Găgăuziei și noul bașcan. Despre modul în care a fost soluționată criza electorală din Găgăuzia, rolul pe care îl va avea Chișinăul în organizarea alegerilor și semnificația acestora pentru Comrat, NewsMaker a scris – AICI.

Până acum, cinci candidați au fost înscriși în cursa electorală pentru funcția de bașcan:

  • Ivan Cîlcic (Partidul Popular Găgăuz);
  • Fiodor Gagauz (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova);
  • Alexandr Stoianoglo (candidat independent);
  • Corneliu Dudnic (candidat independent);
  • Petr Vlah (Partidul „NOI – Noua Opțiune Istorică).
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: