Imagine simbol

Guvernul dă start reformei administrativ-teritoriale. Secretar general: „E normal să existe îngrijorări”

Guvernul de la Chișinău dă start, oficial, reformei administrativ-teritoriale. Potrivit secretarului general al Executivului, Alexei Buzu, procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. La acestea sunt invitați să participe primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experții, societatea civilă, dar și cetățenii.

„Obiectivul principal este să creem localități dezvoltate, primării puternice și servicii mai bune aproape de oameni. Suntem conștienți de complexitatea ei, e normal să existe îngrijorări. De aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună, cu responsabilitate, pentru a crește nivelul de trai al tuturor oamenilor și din sate îndepărtate, și din orașe centrale. (…) Doar în urma consultărilor vom decide cum va arăta în final reforma”, a declarat Buzu, pe 20 ianuarie.

Etapele reformei sunt:

  1. consultări publice;
  2. prezentarea conceptului;
  3. discuții extinse cu cetățenii pe parcursul primăverii;
  4. elaborarea și aprobarea pachetului legislativ în Parlament, în toamnă.

Secretarul general al Guvernului susține că, prima etapă a acestui proces, și „cea mai importantă”, este cea a consultărilor publice.

În paralel, Guvernul încurajează amalgamarea voluntară a primăriilor. Potrivit lui Buzu, în acest sens, Executivul va simplifica procedurile, va aloca mai multe resurse financiare și va oferi sprijin operațional și ghidare autorităților locale.

„Ce vor avea de câștigat oamenii de la reformă?  Mai mulți bani în proiecte, servicii mai bune și mai puțin bani cheltuiți pentru burocrație. Satele rămân, se unesc primăriile. Acolo de unde se va muta administrația primăriei, vor fi create centre de prestarea serviciilor, atât de necesare localnicilor,  care vor integra asistentul social, lucrătorii sociali, polițistul arondat, precum și un facilitator comunitar dedicat.  Oamenii vor putea obține actele necesare la ghișelul unic, într-un singur punct și cât mai aproape”, a mai explicat Alexei Buzu.

***

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale în forma lor actuală. Procesul urmărește consolidarea unităților administrative, pentru a spori capacitatea acestora de a oferi servicii publice mai eficiente.

Începând cu 2024, autoritățile au lansat procesul de amalgamare voluntară a localităților. Totuși, ritmul acestuia rămâne lent: potrivit hărții interactive prezentate de Guvern, doar două grupuri de localități au ajuns până acum în etapa finală a comasării.

Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. Până în prezent, peste 240 de primării din totalul de 898 sunt implicate în diferite etape ale procesului de amalgamare. Procesul a fost finalizat, deocamdată, în două cazuri: grupul Leova, care include orașul Leova și satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, precum și grupul Călinești, format din satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hâncești din raionul Fălești. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Oficialul a adăugat că denumirea viitoarelor unități teritorial-administrative –  fie că vor fi județe sau regiuni –  contează mai puțin, important fiind modul în care vor fi organizate și eficientizate serviciile publice. Igor Grosu declara atunci că această reformă este esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ipn.md

Preot de la Mitropolia Basarabiei, despre violențele de la Dereneu: „Statul de drept în Moldova este la terapie intensivă”

Mitropolia Basarabiei cere tragerea la răspundere, conform legii, a primarului din Dereneu și a arhiepiscopului de Ungheni și Nisporeni, în urma incidentelor din seara de 10 februarie, când un grup de preoți și enoriași a rupt cordonul poliției și a intrat în biserică. Avocatul Mitropoliei, Constantin Turuta, susține că disputa legată de acest lăcaș de cult nu „este o problemă politico-religioasă”, dar „o problemă juridică”. Potrivit acestuia, manifestările violente – nu doar în cazul Dereneu – arată că sunt necesare modificări legislative modificări legislative.

Avocatul Mitropoliei Basarabiei susține că ceea ce se întâmplă la biserica din Dereneu reprezintă dezordini în masă și acțiuni ilegale, deși în spațiul public s-ar încerca validarea unui drept care ar fi inexistent – de „reîntoarcere a bisericii”.

„Acțiunile au caracter infracțional, din perspectiva noastră. Nu ne putem expune dacă este cu siguranță așa, pentru că nu avem competență în acest sens – o are doar organul de urmărire penală – însă este strigător la cer că în acea seară s-a ajuns la acele acțiuni, fiind într-o etapă destul de evoluată inclusiv la capitolul integrare europeană, când statul Moldova își asigură respectarea tuturor libertăților și drepturilor fundamentale conform Convenției europene”, a declarat Constantin Turuta în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 11 februarie la agenția IPN.

Acțiunile enoriașilor și ale preoților – în frunte cu episcopul Petru – au fost criticate și de vicarul Mitropoliei Basarabiei, Gabriel Andrei Gherasa. Potrivit acestuia, în seara zilei de 10 februarie, „Moldova a dat un examen de protejare a statului de drept”.

„Mă tem să vă spun că trăiesc cu impresia – în pofida intervenției autorităților – că statul de drept în Moldova este la terapie intensivă. De ce vă spun asta: faptul că acest episcop are astfel de comportări, faptul că angajați care sunt în protecția și respectarea legii ajung să plece acasă, după ce își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, cu capul spart de către un episcop, și în potriva acestuia nu se declanșează niciun act de urmărire penală, este un lucru deosebit de grav. Am dat aseară un examen al statului de drept pe care mă tem că suntem pe punctul de a-l pica”, a declarat Gabriel Andrei Gherasa.

Scandalul de la Dereneu: tot ce trebuie să știi

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns, potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, „forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Oficialul a confirmat, pe 9 februarie, că clădirea este la moment un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. Aceasta a reamintit, însă, că la solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă – în 2019 – clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”. 

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica, în urma deciziei Curții Supreme de Justiție care i-a dat dreptate în acest litigiu. Exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, se opun deschis preluării lăcașului. Sunt deja două săptămâni de când preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, stă baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, iar Poliția – păzește lăcașul. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

NewsMaker a scris AICI despre soarta celor trei copii minori care rămân baricadați în biserica din Dereneu de două săptămâni și cum au intervenit autoritățile în acest caz.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți  au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

Cum comentează politicienii, dar și reprezentanți ai societății civile scandalul de la Dereneu, aflați – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: