Imagine simbol

Guvernul dă start reformei administrativ-teritoriale. Secretar general: „E normal să existe îngrijorări”

Guvernul de la Chișinău dă start, oficial, reformei administrativ-teritoriale. Potrivit secretarului general al Executivului, Alexei Buzu, procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. La acestea sunt invitați să participe primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experții, societatea civilă, dar și cetățenii.

„Obiectivul principal este să creem localități dezvoltate, primării puternice și servicii mai bune aproape de oameni. Suntem conștienți de complexitatea ei, e normal să existe îngrijorări. De aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună, cu responsabilitate, pentru a crește nivelul de trai al tuturor oamenilor și din sate îndepărtate, și din orașe centrale. (…) Doar în urma consultărilor vom decide cum va arăta în final reforma”, a declarat Buzu, pe 20 ianuarie.

Etapele reformei sunt:

  1. consultări publice;
  2. prezentarea conceptului;
  3. discuții extinse cu cetățenii pe parcursul primăverii;
  4. elaborarea și aprobarea pachetului legislativ în Parlament, în toamnă.

Secretarul general al Guvernului susține că, prima etapă a acestui proces, și „cea mai importantă”, este cea a consultărilor publice.

În paralel, Guvernul încurajează amalgamarea voluntară a primăriilor. Potrivit lui Buzu, în acest sens, Executivul va simplifica procedurile, va aloca mai multe resurse financiare și va oferi sprijin operațional și ghidare autorităților locale.

„Ce vor avea de câștigat oamenii de la reformă?  Mai mulți bani în proiecte, servicii mai bune și mai puțin bani cheltuiți pentru burocrație. Satele rămân, se unesc primăriile. Acolo de unde se va muta administrația primăriei, vor fi create centre de prestarea serviciilor, atât de necesare localnicilor,  care vor integra asistentul social, lucrătorii sociali, polițistul arondat, precum și un facilitator comunitar dedicat.  Oamenii vor putea obține actele necesare la ghișelul unic, într-un singur punct și cât mai aproape”, a mai explicat Alexei Buzu.

***

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale în forma lor actuală. Procesul urmărește consolidarea unităților administrative, pentru a spori capacitatea acestora de a oferi servicii publice mai eficiente.

Începând cu 2024, autoritățile au lansat procesul de amalgamare voluntară a localităților. Totuși, ritmul acestuia rămâne lent: potrivit hărții interactive prezentate de Guvern, doar două grupuri de localități au ajuns până acum în etapa finală a comasării.

Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. Până în prezent, peste 240 de primării din totalul de 898 sunt implicate în diferite etape ale procesului de amalgamare. Procesul a fost finalizat, deocamdată, în două cazuri: grupul Leova, care include orașul Leova și satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, precum și grupul Călinești, format din satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hâncești din raionul Fălești. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Oficialul a adăugat că denumirea viitoarelor unități teritorial-administrative –  fie că vor fi județe sau regiuni –  contează mai puțin, important fiind modul în care vor fi organizate și eficientizate serviciile publice. Igor Grosu declara atunci că această reformă este esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președinta Parlamentului European, despre Unire ca posibil „plan B” pentru integrarea europeană: „Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul”

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Republica Moldova este cea care trebuie să-și decidă propriul viitor, comentând astfel discuțiile despre o eventuală unire cu România, prezentată de politicienii de la Chișinău, ca un posibil „plan B” în cazul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană s-ar bloca sau s-ar tergiversa. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat NewsMaker, în care Metsola a precizat că, în pofida tentativelor constante de a diviza și destabiliza societatea moldovenească, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii continuă să susțină parcursul european al țării.

„Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul. Luna trecută, am avut plăcerea să o primesc pe președinta Maia Sandu la Parlamentul European, la Strasbourg, unde a primit Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova și angajamentului lor neclintit față de parcursul european al țării. În pofida încercărilor constante de a diviza și destabiliza societatea, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să aleagă un viitor european. Vedem și simțim această determinare, iar mesajul meu pentru toți acești cetățeni este: suntem chiar aici, alături de voi”, a declarat Metsola.

Președinta Parlamentului European a subliniat că progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană sunt vizibile, menționând apropierea tot mai mare a țării de piața unică europeană.

„Progresele sunt vizibile, iar Republica Moldova se apropie tot mai mult de piața noastră unică. Astăzi, faceți deja parte din Zona Unică de Plăți în Euro și din zona «Roam Like at Home», iar noi vom continua să integrăm economia voastră. Iar acum, odată cu începerea formală a negocierilor pe primele capitole, a fost atins un nou prag important. Vom continua să facem progrese, astfel încât cetățenii moldoveni să simtă cu adevărat, în viața lor de zi cu zi, ce diferență va aduce aderarea la UE”, a adăugat Metsola.

Aceasta a precizat că Parlamentul European solicită ca fondurile necesare pentru sprijinirea țărilor candidate să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.

„Pentru a ne asigura că putem sprijini suficient toate țările candidate în acest proces, Parlamentul solicită ca fondurile necesare să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii. Pentru că știm că, investind astăzi în viitorul vostru european, investim într-o Uniune mai puternică pentru toți mâine”, a conchis președinta Parlamentului European.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt — circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: