Andrei Mardari / NewsMaker

Guvernul face un pas înapoi: adaosul de 500 de lei la salariu dispare din reforma fiscală. Ce se mai schimbă?

După ce noua politică fiscal-bugetară a devenit unul dintre principalele subiecte de dezbatere publică din Republica Moldova, Guvernul pare să renunțe la o parte dintre măsurile propuse pentru anul 2027. NewsMaker vă prezintă principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului am scris AICI și AICI.

În ce domenii a fost amânată majorarea TVA?

Potrivit autorităților, introducerea cotei de TVA de 20% pentru locuințele noi, precum și a noului impozit pe creșterea valorii capitalului, a fost amânată până în anul 2028. Totodată, autoritățile au decis să renunțe definitiv la impozitul pe creșterea valorii capitalului în cazul locuinței de bază. Inițial, se propunea ca acesta să reprezinte 15% din creșterea valorii locuinței care depășește un milion de lei.

De asemenea, autoritățile au renunțat la ideea de a majora TVA pentru medicamente de la 8% la 20%.

Totuși, TVA pentru sectorul HoReCa va fi majorată de la 8% la 20%: pentru întreprinderile de alimentație publică – începând cu 1 octombrie 2026, iar pentru hoteluri – din ianuarie 2027. De asemenea, se pare că autoritățile nu intenționează să renunțe nici la introducerea TVA pentru resursele energetice. TVA pentru energia electrică este planificată să fie introdusă după încheierea sezonului de încălzire. În același timp, Guvernul examinează posibilitatea de a compensa partea din tarif care va crește ca urmare a introducerii TVA. Se presupune că această compensație va fi transferată direct în factură, așa cum s-a procedat și anterior.

În ceea ce privește TVA pentru produsele agricole, o decizie finală încă nu a fost luată. În această săptămână, președintele Parlamentului, Igor Grosu, deputați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai asociațiilor de fermieri au discutat acest subiect. După cum a declarat într-un interviu pentru NM președintele asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, doar Ministerul Finanțelor a susținut ideea majorării TVA la 20% pentru produsele agricole. În cele din urmă, ministerul a propus un model asemănător celui din România.

„TVA 0% pentru cereale și culturi tehnice, dacă cumpărătorul le revinde – 0%, procesare – 0%, export – 0%, produsul final din magazin, făina – TVA 20%. Dar, din nou, nu este clar cât de avantajos este acest lucru pentru procesatori și ce părere au exportatorii. Nu este clar ce se va întâmpla în cazul fructelor și al industriei cărnii”, a declarat Slusari.

Potrivit acestuia, o decizie finală nu a fost deocamdată luată.

Fără impozite pe cadouri

Impozitul pe cadouri, anunțat anterior, se pare că nu va mai fi introdus de autorități. Guvernul explica faptul că unul dintre scopurile acestei măsuri era să pună capăt practicii prin care politicienii declară venituri mari sub formă de cadouri.

Impozitul pe profitul reinvestit

În noua politică fiscal-bugetară nu va mai apărea nici cota zero a impozitului pentru profitul reinvestit în cazul afacerilor mari și al băncilor. În schimb, pentru întreprinderile mijlocii, autoritățile intenționează să majoreze plafonul maxim al cifrei de afaceri până la care va putea fi aplicată această facilitate.

Adaosul de 500 de lei la salariu se anulează

Autoritățile au decis să renunțe și la reforma privind impozitarea salariilor, în urma criticilor venite din partea mediului de afaceri și a autorităților publice locale. În consecință, nu vor mai exista nici plățile directe de câte 500 de lei propuse anterior. În schimb, Guvernul intenționează să majoreze cuantumul scutirii personale.

Deocamdată, nu se știe dacă vor fi introduse plăți directe de câte 200 de lei pentru fiecare copil.

Indemnizațiile de maternitate nu vor fi modificate

Modificările propuse anterior, potrivit cărora indemnizația pentru îngrijirea copilului urma să fie calculată în baza venitului mediu din ultimele 36 de luni, și nu din ultimele 12 luni, precum și utilizarea salariului minim, în locul salariului mediu, la calcularea indemnizațiilor în cazul unui stagiu de cotizare insuficient, nu vor fi introduse.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor au explicat că aceasta a fost o propunere a Casei Naționale de Asigurări Sociale, pe care Ministerul a respins-o imediat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: