apelemoldovei.gov.md/

Guvernul planifică investiții de €2 miliarde pentru reabilitarea sistemelor centralizate de irigații moștenite din perioada URSS

Până în 2030, autoritățile își propun să reabiliteze sistemele centralizate de irigare și să crească suprafața terenurilor irigate până la 300 de mii de hectare. Declarația a fost făcută de către ministrul Agriculturii Viorel Gherciu, într-un interviu pentru NM. Potrivit estimărilor oficialului, valoarea medie a proiectului va constitui €2 miliarde. Banii ar urma să fie obținuți din investiții – atât din partea statului, cât și a oamenilor de afaceri.

Statul trebuie să facă următorul pas – să reabiliteze sistemele centralizate de irigare. Sunt centre mari de irigație care lucrau din timpurile sovietice. Sunt situate în principal pe malurile Nistrului și Prutului. Erau 88 la număr, 11 dintre care au fost reabilitate din banii oferiți de SUA și transmise fermierilor. S-a cheltuit pentru asta $80 mln. Am vrea să facem acest lucru și cu restul 77”, a precizat Gherciu.

Ministrul Agriculturii a precizat că la fel de important este asigurarea surselor de apă, iar pentru asta este necesară construcția rezervoarelor care ar permite colectarea apei în timpul sezonului ploios și utilizarea acesteia ulterior, la necesitate.

Și trebuie curățate lacurile. Acum avem peste 5000, însă nu sunt curățate de nămol. Suprafața lacurilor rămâne aceeași, însă din cauza nămolului, volumul de apă este cu mult mai mic”, a precizat Gherciu.

Oficialul a mai spus că reabilitarea sistemelor centralizate de irigare ar urma să fie finalizată până în 2030.

88 de sisteme centralizate de irigare ar asigura cu apă o suprafață de 200 de mii de hectare. Alte 100 de mii de hectare ar fi irigate cu sisteme mai mici. 300 de mii de hectare – aceasta era suprafața de terenuri irigate la sfârșitul anilor 90. Sunt 15% din pământurile agricole”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Costul proiectului se ridică la 2 miliarde de euro.

Este atât contribuția statului, cât și a sectorului privat. Este o utopie să crezi că guvernul va investi singur aceste mijloace.  […] În opinia mea, trebuie să fie minimum 50/50. Aici sunt incluși și donatorii și partenerii internaționali, combinarea atât resurselor obținute prin credit, granturi și investiții din partea sectorului privat”, a mai spus Gherciu și a adăugat că după implementare, va crește volumul și rentabilitatea afacerilor în domeniul agricol.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: