Guvernul va solicita un credit de urgență de la Banca Mondială pentru a sprijini agricultorii care au avut de suferit de pe urma secetei. Despre acest lucru a anunțat președintele Igor Dodon după ședința cu conducerea de vârf a țării.
„Am decis să solicităm un credit de urgență de la Banca Mondială pentru a ajuta în special agricultorii. Există astfel de mecanisme și colegii din guvern, în următoarele zile, vor avea primele contacte cu reprezentanții Băncii Mondiale pentru a discuta acest subiect. Este vorba despre un credit de urgență pentru agricultori. Noi trebuie să facem tot posibilul ca să salvăm agricultorii, dacă nu-i ajutăm acum mulți dintre ei, în următoarele luni, nu vor supraviețui până la sfârșitul anului. Chiar dacă va fi necesar să luăm un credit din afara țării vom lua pentru ca să ajutăm agricultorii”, a declarat Dodon.
Totodată, șeful statului a anunțat că miercuri, 12 august, va fi convocat Consiliul Suprem de Securitate, unde vor fi discutate mai multe subiecte, printre care și situația din agricultură.
„În afară de subiectele tradiționale care țin de furtul miliardului și situația aeroportului, vor fi încă câteva subiecte importante. În primul rând, subiectul cel mai important care va fi discutat este seceta și situația din agricultură pentru că acest subiect ține de securitatea națională, securitatea statului, securitatea alimentară a statului”, a mai spus Dodon.
În perioada 13–14 decembrie, Chișinăul a găzduit cea de-a treia ediție a CinemaHora Forum, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene de finanțare, experți în distribuție, directori de festivaluri, programatori, producători și cineaști din Europa.
Dacă primele două ediții au fost orientate spre cooperare, coproducții și impactul filmului, ediția din acest an a fost dedicată unui subiect esențial în evoluția unei industrii cinematografice: distribuția, circulația și promovarea filmului.
În deschiderea forumului, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev, a oferit poate cea mai clară radiografie a industriei locale.
„Nu suntem în cele mai bune condiții pentru film, trebuie să o spun. Dar chiar și cu resurse mici, dacă vrei să faci, poți. În patru ani suntem deja în alt punct. Ne mișcăm bine și repede. […] Cred că, deși suntem o industrie foarte mică, suntem deja mai maturi și avem nevoie să înțelegem cum mergem mai departe.”
Ea a subliniat că mobilitatea cineaștilor, dezvoltarea festivalurilor, adoptarea mecanismului de cash rebate și armonizarea cadrului legislativ sunt pași concreți care au schimbat vizibil industria locală.
În același timp, Secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol, a accentuat importanța forumului pentru parcursul european al Republicii Moldova.
„Pentru noi este important să avem o platformă de comunicare între industrie și factorii de decizie. Asemenea evenimente aduc expertiză, oportunități și vizibilitate pentru Moldova. CinemaHora face parte din procesul nostru de integrare europeană.”
Agenda evenimentului a fost una amplă și a cuprins discuții despre piața de distribuție, accesul la fonduri europene, potențialul cinematografiei ca instrument de diplomație culturală, rolul arhivelor în revitalizarea patrimoniului și direcțiile actuale în marketingul și promovarea filmelor.
Ziua 1 a adus în prim-plan mecanismele de finanțare și distribuție europeană, prezentarea pieței de film din România și o sesiune de pitching cu 17 proiecte locale în diferite stadii de dezvoltare. Această sesiune a confirmat rolul CinemaHora nu doar ca spațiu de discuție, ci și ca platformă de promovare a cinematografiei naționale, oferind cineaștilor moldoveni vizibilitate, feedback profesionist și prime contacte cu potențiali parteneri, distribuitori și reprezentanți ai festivalurilor.
Ziua 2 a continuat cu discuții despre diplomația culturală prin film, circuitul festivalier internațional, modele de revitalizare a arhivelor și noile abordări în marketingul și distribuția cinematografică.
De ce au fost importante aceste paneluri pentru noi, ca industrie? Pentru că au pus pe masă, foarte concret, ce funcționează în Europa și ce putem adapta și noi: cum punem pe picioare un sistem de distribuție, cum accesăm fonduri europene, cum intrăm mai ușor în circuitul festivalier, cum protejăm patrimoniul cinematografic și cum pregătim un proiect ca să aibă șanse reale să circule în afara țării. Au fost două zile care ne-au dat direcție și repere pentru următorii ani.
În acest context, CinemaHora 2025 s-a confirmat ca o platformă care sprijină direct cineaștii, le oferă acces la expertiză internațională și facilitează vizibilitatea la un nivel înalt, atât prin dialog cu experți europeni, cât și prin conectarea proiectelor locale la rețele internaționale. Forumul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea strategică a Ministerului Culturii și Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie și cu implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.
