captură foto/NTV

Igor Dodon s-a întors de la Moscova și va discuta cu procurorii despre dosarul Energocom: „Nici nu țin minte ce-a fost cu 13 ani în urmă”

Președintele de onoare al Partidului Socialiștilor (PSRM) Igor Dodon s-a întors de la Moscova și susține că va discuta cu procurorii despre dosarul „Energocom”. În cadrul ediției din 23 decembrie a emisiunii „Acces direct” de la NTV Moldova, ex-președintele țării a mai spus că nici nu ține minte ce s-a întâmplat în 2008, întrucât a trecut mult timp de atunci.

„E slută treaba cu totul la ei, dacă s-au legat de un caz de acum 13 ani, anul 2008, care a fost de multe ori discutat, analizat inclusiv la Procuratura Generală și s-a adeverit că acolo nu este absolut nimic. Mă întreabă și jurnaliștii – ce a fost acolo? Dar eu nici nu țin minte ce-a fost cu 13 ani în urmă. Am fost responsabil în acea perioadă de toate relațiile bilaterale cu partenerii strategici importanți. (…) Înseamnă că ați analizat detaliat 4 ani de activitate a mea în funcție de președinte de țară, nu ați găsit nimic și ca să îndepliniți comanda cuiva, v-ați legat de ce a fost acum 13 ani”, a declarat Dodon, fără să precizeze la cine se referă.

Președintele de onoare al PSRM a mai spus că nu se va eschiva de la discuții cu organele de drept.

„Eu cred că nu întâmplător au dat această informație, știind că eu sunt la Moscova, eu zbor deschis, ei au informația de la Poliția de Frontieră. Știau că am plecat luni seară și au dat informația marți. Eu probabil risc să presupun că ei sperau că nu o să mă întorc în țară și vor spune „a fugit din țară”. Au făcut acest lucru fiindcă situația este destul de proastă la actuala guvernare”, a mai spus Igor Dodon.

Liderul de onoare al PSRM urmează să se prezinte la audieri pe 27 decembrie, despre așa numitul „dosar Energocom”. Pe 13 septembrie, Procuratura Generală a anunțat despre inițierea unui dosar penal în privința furtului sumei de 12 milioane de dolari prin scheme frauduloase la importul de energie electrică în Moldova. De furt sunt bănuiți reprezentanții administrației SA „Energocom”, funcționari de la Ministerul Economiei și alții. În anul 2017, procuratura a refuzat să inițieze un dosar în acest caz. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a anulat această decizie.

Potrivit presei, în schemele frauduloase au fost implicați Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon. Reprezentanții Partidului Socialiștilor declara atunci că această informație este falsă și acuza presa de dezinformare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CinemaHora 2025. Chișinău a devenit pentru a treia oară centrul dialogului cinematografic european

În perioada 13–14 decembrie, Chișinăul a găzduit cea de-a treia ediție a CinemaHora Forum, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene de finanțare, experți în distribuție, directori de festivaluri, programatori, producători și cineaști din Europa.

Dacă primele două ediții au fost orientate spre cooperare, coproducții și impactul filmului, ediția din acest an a fost dedicată unui subiect esențial în evoluția unei industrii cinematografice: distribuția, circulația și promovarea filmului.

În deschiderea forumului, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev, a oferit poate cea mai clară radiografie a industriei locale. 

„Nu suntem în cele mai bune condiții pentru film, trebuie să o spun. Dar chiar și cu resurse mici, dacă vrei să faci, poți. În patru ani suntem deja în alt punct. Ne mișcăm bine și repede. […] Cred că, deși suntem o industrie foarte mică, suntem deja mai maturi și avem nevoie să înțelegem cum mergem mai departe.”

Ea a subliniat că mobilitatea cineaștilor, dezvoltarea festivalurilor, adoptarea mecanismului de cash rebate și armonizarea cadrului legislativ sunt pași concreți care au schimbat vizibil industria locală.

În același timp, Secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol, a accentuat importanța forumului pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Pentru noi este important să avem o platformă de comunicare între industrie și factorii de decizie. Asemenea evenimente aduc expertiză, oportunități și vizibilitate pentru Moldova. CinemaHora face parte din procesul nostru de integrare europeană.” 

Agenda evenimentului a fost una amplă și a cuprins discuții despre piața de distribuție, accesul la fonduri europene, potențialul cinematografiei ca instrument de diplomație culturală, rolul arhivelor în revitalizarea patrimoniului și direcțiile actuale în marketingul și promovarea filmelor.

Ziua 1 a adus în prim-plan mecanismele de finanțare și distribuție europeană, prezentarea pieței de film din România și o sesiune de pitching cu 17 proiecte locale în diferite stadii de dezvoltare. Această sesiune a confirmat rolul CinemaHora nu doar ca spațiu de discuție, ci și ca platformă de promovare a cinematografiei naționale, oferind cineaștilor moldoveni vizibilitate, feedback profesionist și prime contacte cu potențiali parteneri, distribuitori și reprezentanți ai festivalurilor.

Ziua 2 a continuat cu discuții despre diplomația culturală prin film, circuitul festivalier internațional, modele de revitalizare a arhivelor și noile abordări în marketingul și distribuția cinematografică.

De ce au fost importante aceste paneluri pentru noi, ca industrie?
Pentru că au pus pe masă, foarte concret, ce funcționează în Europa și ce putem adapta și noi: cum punem pe picioare un sistem de distribuție, cum accesăm fonduri europene, cum intrăm mai ușor în circuitul festivalier, cum protejăm patrimoniul cinematografic și cum pregătim un proiect ca să aibă șanse reale să circule în afara țării. Au fost două zile care ne-au dat direcție și repere pentru următorii ani.

În acest context, CinemaHora 2025 s-a confirmat ca o platformă care sprijină direct cineaștii, le oferă acces la expertiză internațională și facilitează vizibilitatea la un nivel înalt, atât prin dialog cu experți europeni, cât și prin conectarea proiectelor locale la rețele internaționale.

Forumul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea strategică a Ministerului Culturii și Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie și cu implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: