Ilan Șor/screenshot

Ilan Șor, în spatele unei platforme cripto care ajută Rusia să evite sancțiunile SUA? Investigație

Platforma A7, fondată de oligarhul fugar Ilan Șor, care se află la baza noii scheme rusești de plăți transfrontaliere prin criptomonede, ar fi găsit o modalitate de a eluda sancțiunile impuse de Statele Unite, potrivit unei investigații publicate de Financial Times și citate de Holod.

Jurnaliștii scriu că platforma A7 a reușit să „recreeze” activele care fuseseră anterior incluse pe lista de sancțiuni a Statelor Unite. Aproximativ 80% din totalul monedelor stabile (stablecoins) A7A5 s-ar fi aflat în două portofele digitale asociate bursei Grinex. Acestea au fost șterse rapid, chiar a doua zi după impunerea sancțiunilor împotriva bursei.

La scurt timp însă, activele au fost „reînviate” într-un alt portofel, ceea ce le-a permis să obțină o „istorie curată”, fără nicio legătură aparentă cu entitățile sancționate.

Astfel, investigația Financial Times sugerează că Rusia experimentează un nou mecanism pentru a continua plățile internaționale în criptovalute, în pofida restricțiilor financiare occidentale.

Potrivit sursei citate, metoda utilizată de platforma rusească A7 „rupe legăturile” dintre vechile și noile conturi, ceea ce face dificilă urmărirea traseului dintre tokenurile aflate sub sancțiuni și cele reemise ulterior. În momentul ștergerii, în cele două portofele se aflau active în valoare de 405 milioane de dolari, iar prin noul portofel ar fi trecut deja aproximativ 6 miliarde de dolari.

Jurnaliștii notează că activitatea noului portofel coincide cu cea observată anterior în conturile sancționate: sunt implicați aceiași 11 parteneri de tranzacții, transferurile se fac în timpul orelor de lucru la Moscova, cu un vârf între 10:00 și 12:00. Totodată, chatbotul A7A5 le transmite utilizatorilor informații despre posibilitatea de a depune numerar într-un așa-numit „departament extrabursier Grinex”, a cărui adresă din Moscova coincide cu cea a bursei Garantex, aflată pe listele de sancțiuni americane încă din 2022.

Tokenul A7A5 este garantat de depozite în ruble la Promsviazbank, o instituție financiară rusească asociată cu sectorul apărării și sancționată de SUA, UE, Marea Britanie și alte state. Criptomoneda este listată pe bursa Grinex, înregistrată în Kârgâzstan.

Inițial, proiectul A7 a fost creat de o echipă asociată oligarhului fugar Ilan Șor, care anunțase că dezvoltă, prin intermediul companiei sale, un sistem de plăți „mare, diversificat și suficient de rezistent la presiuni externe”.

Financial Times mai scrie că Grinex este considerată succesoarea Garantex, în pofida dezmințirilor oficiale ale conducerii acesteia. Publicația consideră că utilizarea schemei de „rupere a legăturilor” dintre portofele demonstrează că operatorii A7A5 au învățat din experiența blocării activelor Garantex, înghețate anterior la cererea autorităților americane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: