Agora

„Îmi voi duce mai departe mandatul”. Prima reacție a membrului CSM Iulian Munteanu după ce s-a aflat că este cercetat pentru corupție

Iulian Munteanu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a venit cu o reacție după ce s-a aflat că acesta este cercetat penal pentru fapte de corupție. Munteanu a declarat că dosarul penal i-ar fi fost „fabricat” de regimul Plahotniuc pentru a-l intimida. Mai mult, membrul CSM a declarat că nu intenționează să demisioneze din funcție. Precizările au fost făcute într-un mesaj publicat pe Facebook, în seara de 20 septembrie.

Ion Munteanu a declarat că cauza penală în care este vizat a „fost fabricat la comanda regimului Plahotniuc, ca o metodă de intimidare a persoanelor înainte de alegeri”.

„În vara anului 2018, am fost supus unei perchiziții, în urma căreia nimic ilegal nu a fost depistat. Doar s-au ridicat un laptop, 2 telefoane mobile și mijloace financiare în valoare nesemnificativă, păstrate în safeu, care ulterior, în decurs de 10 zile au fost restituite. Fiind invitat la PA (în luna septembrie 2018) și fiindu-mi prezentată așa numita ordonanță de punere sub învinuire, le-am spus că nu sunt implicat în nicio schemă, acesta fiind unicul și ultimul meu contact cu PA.

Azi, suntem în luna septembrie 2023, au trecut mai mult de 5 ani. Pe parcursul acestor 5 ani, niciodată nu am fost chemat să fac careva declarații, să mi se ceară vreo explicație. N-am avut absolut niciun contact cu vreun procuror sau ofițer de urmărire penală. Și îmi pare straniu că un dosar cu așa impact la acea vreme a stat în safeul cuiva timp de 5 ani. Un dosar, în care procurorul a declarat că mi se incriminează suma de 950 lei”, a spus el.

Mai mult, Iulian Munteanu susține că dosarul penal nici măcăr nu ar exista.

„Acest dosar nu este în nicio bază de date, nicio bază de date gestionată de organele statului. Or, cu siguranță că Comisia de prevetting a interpelat CNA, PA, SIS, MAI despre existența vreunor dosare penale în privința mea. Deci, dosarul pur și simplu nu există. După alegerile din februarie 2019, nu exista nicio informație despre acest dosar. Și, din câte cunosc, nicio persoană din cei 80 nu a fost trimis în judecată, nemaivorbind despre vreo condamnare”, a menționat acesta.

Totodată, Iulian Munteanu a declarat că nu va demisiona din funcția de membru al CSM.

„Având în vedere toate aceste circumstanțe, nu pot să constat decât că scopul apariției acestei informații este de a mă intimida. Dar, așa cum am refuzat implicarea în campania electorală din 2019 de partea partidului democrat și, ulterior, ”întâmplător, din partea procuraturii plahotniuciste m-am ales cu percheziție acasă, declar că nu mă voi lăsa intimidat și îmi voi duce mai departe mandatul de membru CSM, punând în prim plan legea și interesul public”, a spus Munteanu.

Precizăm că, pe 20 septembrie, s-a aflat că Iulian Munteanu, desemnat recent de Parlament în funcția de membru al CSM după ce a trecut testul integrității, este cercetat penal într-un dosar pe fapte de corupție. Informația, făcută publică de portalul realitatea.md, a fost confirmată pentru NM de Procuratura Anticorupție (PA).

Potrivit PA, procurorii anticorupție au descins cu percheziții la domiciliul lui Muntean pe 5 iunie 2018. Atunci a fost percheziționat și automobilul actualului membru al CSM. Trei luni mai târziu, pe 3 septembrie 2018, Iulian Muntean a fost pus sub învinuire, în baza art. 324 alin. (3) lit. c) Cod penal. El este acuzat că, în perioada 2017-2018, activând în calitate de lector universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), conform înțelegerilor cu alte persoane, a apreciat mai mulți studenți din cadrul ASEM cu note favorabile acestora la mai multe discipline, pentru care a pretins, acceptat și primit mijloace bănești ce nu i se cuvin, prin intermediul altor persoane, investigate în aceeași cauză penală.

***

Amintim că Iulian Muntean au fost numit pe 7 septembrie 2023 de Parlament în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de șase ani. Candidatura lui Muntean a fost susținută cu voturile a 62 de deputați.

Iulian Muntean este avocat. Anterior a fost lector universitar la mai multe instituții de învățământ superior din Republica Moldova – Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei. Precizăm că Iulian Muntean a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Criză în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional: proteste la sediul instituției, după suspendarea președintelui acesteia

O criză politică a izbucnit în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional, vineri, 30 octombrie, după ce Guvernul condus de Donald Tusk a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui instituției și a adjunctului său, pentru a-i putea trage la răspundere penală. În paralel, o judecătoare a anunțat suspendarea președintelui tribunalului și preluarea atribuțiilor acestuia. Pe fondul tensiunilor, președintele Karol Nawrocki a convocat consultări cu toate partidele parlamentare.

Ministrul Justiției din Polonia, Waldemar Żurek, care ocupă și funcția de procuror general, a declarat jurnaliștilor că a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui acestuia, Bartosz Sochański. Cei doi au fost numiți în funcții în timpul guvernării precedente, conduse de partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS). Scopul solicitării este ca aceștia să poată fi trași ulterior la răspundere penală.

„Acest tribunal a devenit o proprietate privată. Trebuie să-i restabilim funcționarea corespunzătoare”, a declarat Żurek, citat de agenția AFP.

În paralel, cea mai veche judecătoare a Tribunalului Constituțional, Anna Korwin-Piotrowska, l-a suspendat din funcție pe Bogdan Święczkowski și a preluat conducerea instituției, relatează agenția Reuters.

În semn de protest față de această decizie, mai multe persoane au început să se adune în fața sediului Tribunalului Constituțional. Pentru a împiedica pătrunderea manifestanților în clădire, la fața locului au fost trimise unități speciale ale poliției. Unii participanți la protest au încercat să treacă de cordoanele forțelor de ordine, transmite AFP. Potrivit poliției, trei persoane care au încercat să pătrundă pe teritoriul complexului de clădiri al tribunalului au fost reținute.

Ce spun cele două tabere

Guvernul condus de Donald Tusk încearcă de câteva săptămâni să obțină plecarea judecătorilor numiți de precedentul cabinet, format de partidul Lege și Justiție, care s-a aflat la guvernare în perioada 2015–2023.

Reprezentanții Tribunalului Constituțional au declarat că cei doi judecători pe care Guvernul intenționează să-i tragă la răspundere penală continuă să dețină în mod legal funcțiile în cadrul acestei instituții.

„Toate persoanele implicate în aceste acțiuni comit o infracțiune – o lovitură de stat”, se arată într-un comunicat al Tribunalului Constituțional.

Donald Tusk a scris pe rețelele sociale: „Restabilirea statului de drept este datoria noastră. După ani de ilegalități care au caracterizat guvernarea partidului Lege și Justiție, acest proces se dovedește dificil, uneori dureros și necesită acțiuni hotărâte. Nu există o altă cale”.

Președintele Karol Nawrocki, care beneficiază de sprijinul partidului Lege și Justiție, și-a întors din drum avionul care se îndrepta spre Senegal, unde urma să participe la Jocurile Olimpice de Vară ale Tineretului, și a revenit la Varșovia.

În dimineața de sâmbătă, 31 octombrie, Nawrocki, care a intrat în clădirea Tribunalului Constituțional în timpul nopții, a scris că „în cursul nopții a fost încălcată ordinea constituțională a Republicii Polone și a fost preluat prin forță controlul asupra unui organ constituțional al statului”.

Invocând „amenințarea la adresa securității interne”, președintele Poloniei a convocat consultări de urgență pentru sâmbătă, cu reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea „stabilizării situației politice și restabilirii ordinii constituționale”.

Cum a început conflictul

Partidul Lege și Justiție a venit la guvernare în 2015 și a numit rapid propriii judecători în cadrul Tribunalului Constituțional, pentru a-și asigura majoritatea în această instituție, care are competența de a verifica constituționalitatea actelor normative adoptate.

Ulterior, principalele instanțe europene – Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene – au stabilit că PiS a numit în mod nelegal trei judecători, întrucât aceștia au ocupat funcții care fuseseră deja atribuite legal de componența anterioară a Parlamentului.

Instanțele europene au concluzionat că Tribunalul Constituțional al Poloniei nu mai este o instanță „independentă și imparțială”. Bazându-se pe aceste decizii, Guvernul condus de Donald Tusk a încetat să mai publice hotărârile tribunalului.

După revenirea la guvernare, în 2023, Tusk a promis depolitizarea sistemului judiciar, însă nu a reușit să anuleze modificările adoptate în timpul guvernării PiS. Unul dintre motive a fost faptul că Nawrocki și predecesorul său, Andrzej Duda, susținut la rândul său de PiS, și-au folosit dreptul de veto prezidențial pentru a bloca inițiativele Guvernului.

De asemenea, Nawrocki a refuzat să depună jurământul a cinci judecători ai Tribunalului Constituțional, aleși de Parlament începând din luna martie a acestui an, invocând presupuse nereguli în procedura de selecție a acestora.

Una dintre judecătoarele respective este Anna Korwin-Piotrowska, cea care l-a suspendat din funcție pe președintele tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a anunțat că va prelua atribuțiile acestuia.

La începutul lunii octombrie, Karol Nawrocki a primit o recomandare din partea Comisiei de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, de a le permite judecătorilor să depună jurământul, astfel încât aceștia să-și poată începe activitatea în cadrul tribunalului.

Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a declarat că ar trebui deschise dosare penale pe numele lui Święczkowski și al adjunctului său, întrucât aceștia împiedică judecătorii să-și exercite atribuțiile.

Unii susținători ai lui Tusk îi reproșează acestuia lipsa unor acțiuni hotărâte pentru anularea reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, notează BBC.

Alegerile parlamentare din Polonia sunt programate pentru anul viitor, iar unii consideră că măsurile adoptate în prezent reprezintă o încercare de a spori popularitatea lui Tusk în rândul alegătorilor.

Totuși, acțiunile acestuia au fost și ele criticate. În septembrie, Tusk l-a propus pentru funcția de judecător al Tribunalului Constituțional pe politicianul Maciej Berek, jurist care a ocupat funcția de ministru în Guvernul său.

Juristul Marcin Matczak, critic al reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, care a declarat anterior că îl consideră pe Święczkowski cel mai slab președinte din istoria tribunalului, a afirmat că suspendarea acestuia din funcție nu are niciun temei legal, „dintr-un milion de motive”.

„În opinia mea, acțiunile de astăzi împotriva Tribunalului Constituțional pun capăt atât existenței acestei instituții, cât și perspectivei restabilirii statului de drept pentru următoarele două decenii”, a scris profesorul Matczak pe rețelele sociale.

„Imaginile cu polițiști înarmați și interpretările juridice potrivit cărora ministrul Justiției poate decide, printr-o simplă hotărâre, suspendarea președintelui Tribunalului Constituțional vor avea consecințe grave, care vor afecta statul de drept, pentru mulți ani de acum înainte”, a adăugat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: