Moldova Fruct

Importăm de 3 ori mai mult decât exportăm: Deficitul comercial se apropie de 6 miliarde de dolari

Republica Moldova importă aproape de trei ori mai mult decât exportă. Datele Biroului Național de Statistică arată că, în primele zece luni ale anului 2025, Republica Moldova a înregistrat un deficit comercial de aproape 6 miliarde de dolari. Practic, pentru fiecare 100 de dolari cheltuiți pe importuri, veniturile din exporturi abia ating 34 de dolari. Restul se acoperă prin datorii, remitențe și sprijin extern – o soluție pe termen scurt, dar riscantă pe termen lung, atrage atenția expertul economic Marin Gospodarenco.

„Economia noastră funcționează tot mai mult pe consum finanțat din importuri, nu pe producție competitivă. Deficitul comercial nu este doar un indicator, este un semnal de alarmă despre cât producem, ce producem și cât de competitivi suntem. Dacă nu schimbăm modelul de la consum la producție, cifrele vor continua să crească, iar nota de plată va veni mai târziu, dar sigur”, a scris expertul pe pagina sa de Facebook.

Exporturile cresc, dar importurile explodează

Chiar dacă în octombrie 2025 exporturile au urcat la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult, până la 995,5 milioane dolari (+25,7%).

În primele zece luni, exporturile au avansat modest, cu doar 2,9%, atingând 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au crescut cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a scăzut astfel la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât în 2024.

Aproape 70% din exporturi merg către UE, România fiind partenerul principal. Totuși, balanța comercială cu UE arată un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste un miliard mai mare decât în 2024.

„Exportăm semințe, cereale, fructe și materii prime, iar importăm energie, mașini, echipamente și bunuri de consum. Practic, vindem ieftin și cumpărăm scump”, explică Gospodarenco.

Ce se exportă și ce se importă

Cele mai importante produse importate sunt petrolul și produsele petroliere, gazul și echipamentele pe bază de gaz, mașini, aparate electrice, energie electrică, echipamente industriale, medicamente, legume și fructe, textile și produse metalice.

La export, livrările au crescut spre Turcia, Cehia, Italia, Bulgaria, Grecia, Olanda, Elveția, Franța, Liban și Serbia, în special semințe de floarea-soarelui și porumb, semințe de rapiță, grâu și orz.
Cele mai exportate produse sunt mașini și aparate electrice, semințe și fructe oleaginoase, legume și fructe, cereale, îmbrăcăminte și accesorii, băuturi, mobilă, produse petroliere, uleiuri vegetale, minereuri și textile.

Unele piețe tradiționale de export se contractă semnificativ: exporturile către Egipt s-au prăbușit aproape complet, către Polonia au scăzut cu peste o treime, iar livrările către SUA, Germania și Rusia au scăzut între 11% și 44%, afectând aproximativ 9% din potențialul total de creștere al exporturilor moldovenești.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: