Moldova Fruct

Importăm de 3 ori mai mult decât exportăm: Deficitul comercial se apropie de 6 miliarde de dolari

Republica Moldova importă aproape de trei ori mai mult decât exportă. Datele Biroului Național de Statistică arată că, în primele zece luni ale anului 2025, Republica Moldova a înregistrat un deficit comercial de aproape 6 miliarde de dolari. Practic, pentru fiecare 100 de dolari cheltuiți pe importuri, veniturile din exporturi abia ating 34 de dolari. Restul se acoperă prin datorii, remitențe și sprijin extern – o soluție pe termen scurt, dar riscantă pe termen lung, atrage atenția expertul economic Marin Gospodarenco.

„Economia noastră funcționează tot mai mult pe consum finanțat din importuri, nu pe producție competitivă. Deficitul comercial nu este doar un indicator, este un semnal de alarmă despre cât producem, ce producem și cât de competitivi suntem. Dacă nu schimbăm modelul de la consum la producție, cifrele vor continua să crească, iar nota de plată va veni mai târziu, dar sigur”, a scris expertul pe pagina sa de Facebook.

Exporturile cresc, dar importurile explodează

Chiar dacă în octombrie 2025 exporturile au urcat la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult, până la 995,5 milioane dolari (+25,7%).

În primele zece luni, exporturile au avansat modest, cu doar 2,9%, atingând 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au crescut cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a scăzut astfel la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât în 2024.

Aproape 70% din exporturi merg către UE, România fiind partenerul principal. Totuși, balanța comercială cu UE arată un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste un miliard mai mare decât în 2024.

„Exportăm semințe, cereale, fructe și materii prime, iar importăm energie, mașini, echipamente și bunuri de consum. Practic, vindem ieftin și cumpărăm scump”, explică Gospodarenco.

Ce se exportă și ce se importă

Cele mai importante produse importate sunt petrolul și produsele petroliere, gazul și echipamentele pe bază de gaz, mașini, aparate electrice, energie electrică, echipamente industriale, medicamente, legume și fructe, textile și produse metalice.

La export, livrările au crescut spre Turcia, Cehia, Italia, Bulgaria, Grecia, Olanda, Elveția, Franța, Liban și Serbia, în special semințe de floarea-soarelui și porumb, semințe de rapiță, grâu și orz.
Cele mai exportate produse sunt mașini și aparate electrice, semințe și fructe oleaginoase, legume și fructe, cereale, îmbrăcăminte și accesorii, băuturi, mobilă, produse petroliere, uleiuri vegetale, minereuri și textile.

Unele piețe tradiționale de export se contractă semnificativ: exporturile către Egipt s-au prăbușit aproape complet, către Polonia au scăzut cu peste o treime, iar livrările către SUA, Germania și Rusia au scăzut între 11% și 44%, afectând aproximativ 9% din potențialul total de creștere al exporturilor moldovenești.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: